Cei peste 18 milioane de alegatori trebuie sa opteze duminica intre Basescu si Geoana

Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru alegerea preşedintelui României pentru un mandat de cinci ani, dintre actualul şef al statului, Traian Băsescu, şi candidatul PSD+PC, Mircea Geoană.

În listele electorale sunt înscrişi, confom MAI, 18.317.925 de cetăţeni cu drept de vot.

Pe singurul buletin de vot pe care îl vor primi cei care se vor prezenta la urne vor figura cei doi candidaţi în ordinea numărului de voturi valabil exprimate obţinute în turul întâi, respectiv Traian Băsescu, urmat de Mircea Geoană. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, Traian Băsescu a obţinut 32,44%, iar Mircea Geoană 31,15%, în condiţiile unei prezenţe la vot de 54,37%.

Preşedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede că, în al doilea tur de scrutin, va fi declarat ales candidatul care va întruni majoritatea voturilor valabil exprimate.

Al doilea tur de scrutin are loc, în condiţiile prevăzute de Constituţie, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, conducerea operaţiunilor electorale fiind făcută de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur.

În urma celui de-al doilea tur de scrutin va fi declarat ales candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Biroul Electoral Central centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales şi prezintă Curţii Constituţionale documentaţia necesară validării mandatului de preşedinte al României.

Pentru cei 18.317.925 de alegători au fost organizate 21.706 secţii de votare, din care 3.350 sunt secţii de votare speciale - înfiinţate în gări, autogări, aerogări şi în campusurile universitare pentru alegătorii care în ziua scrutinului se află în altă localitate decât cea de domiciliu.

Dintre cele 21.706 secţii de votare înfiinţate potrivit legii, un număr de 294 de secţii de votare vor funcţiona în străinătate, acestea fiind organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

Legea mai prevede că în afara acestor secţii de votare pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

Potrivit prevederilor legale, fiecare local al secţiilor de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ştampile cu menţiunea "VOTAT", proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscrişi pe listele speciale, precum şi o urnă de vot specială.

Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.

Toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale, sunt aşteptaţi să voteze la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului, cu excepţiile prevăzute de lege.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraş sau municipiu decât cel de domiciliu votează numai la secţiile de votare speciale după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

În preziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare şi să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare.

Potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să asigure, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe sediul secţiei de votare şi dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

În ziua votării, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6.00. În intervalul de timp până la începerea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele şi asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.

La scrutinul de duminică, accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare, care verifică dacă este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

Potrivit legii, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic sau temporar, titlul de călătorie, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate.

Potrivit legii, listele electorale permanente cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Pe liste separate vor fi înscrişi, înainte de a vota, alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente, membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie. Vor fi trecuţi în liste separate şi alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate.

Pe o listă separată vor fi înscrişi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială.

Cererea din partea alegătorului trebuie să fie depusă cel mai târziu în preziua votării şi trebuie să fie însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile.

Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se pot face în scris şi de către persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate care nu au fost lipsite de drepturile electorale sau de persoanele aflate în arest preventiv şi se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere, cel mai târziu cu două zile înaintea votării.

După prezentarea actului de identitate şi înscrierea alegătorului în listele electorale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi încredinţează acestuia buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", pe care alegătorul o va aplica pe buletinul de vot.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Vor fi considerate nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Legea menţionează că votul este considerat valabil exprimat dacă, deşi ştampila cu menţiunea "VOTAT" aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, dacă tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila sau dacă ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater.

De asemenea, efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Legea pentru alegerea preşedintelui României stipulează că prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

Totuşi, alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce a votat, alegătorul va îndoi buletinul, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu va atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care aplică pe actul de identitate a alegătorului ştampila cu menţiunea "VOTAT" sau un timbru autocolant, după caz, şi înscrie data scrutinului.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii, atribuţiile acestuia întinzându-se şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 de metri.

Pentru menţinerea ordinii, acesta are la dispoziţie mijloacele de ordine asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

În ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Biroul Electoral Central a hotărât că în secţiile de votare pot fi amplasate mijloacele de înregistrare video care să asigure supravegherea desfăşurării procesului electoral.

Mijloacele de înregistrare video pot fi îndreptate spre interiorul localului de vot astfel încât să poată surprinde şi identifica cetăţenii care îşi exercită dreptul de vot, în momentul în care introduc buletinele de vot în urne, cu respectarea prevederilor legale referitoare la secretul votului.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice, durata totală a suspendărilor neputând depăşi o oră.

În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. De asemenea, nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează.

Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează vor putea să îşi exercite dreptul de vot.

Legea electorală stabileşte că sunt contravenţii înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente şi refuzul de a permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze la secţia de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot.

Constituie contravenţii refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altă cerere, formulată în scris şi refuzul de a înmâna buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT" alegătorului care a semnat în lista electorală sau înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală.

Pot fi sancţionate cu amenda contravenţională persoanele care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi.

Săvârşesc, de asemenea, o contravenţie cei care continuă propaganda electorală după încheierea acesteia sau îi sfătuiesc pe alegători, în ziua votării şi la sediul secţiilor de votare, să voteze sau să nu voteze un anumit candidat precum şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice care poartă pe durata votării ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală.

Legea consemnează, la capitolul contravenţii, şi neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare.

Contravenţiile prevăzute de legea electorală privind alegerea şefului statului se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 10.000 de lei.

Legea electorală prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru o serie de infracţiuni, cum ar fi împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, pentru exercitarea votului fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori şi prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.

Cu aceeaşi pedeapsă va fi sancţionată utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals sau violarea prin orice mijloace a secretului votului de către un membru al biroului electoral al secţiei de votare.

Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea exercitării exercitării unor drepturi.

Pentru deschiderea urnelor înainte de ora stabilită este prevăzută o depedeapsă cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă, iar pentru încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia în alte condiţii decât cele legale se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, cu aceeaşi pedeapsă fiind sancţionată şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.

De asemenea, introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatului în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor.

După închiderea votării, la ora 21.00 a zilei de duminică, se trece la stabilirea rezultatului alegerilor.

Potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să transmită procesele-verbale de constatare a rezultatelor algerilor, contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, biroului electoral judeţean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti.

După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal centralizator al voturilor exprimate.

Procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, precum şi cu toate contestaţiile şi întâmpinările primite care sunt de competenţa Biroului Electoral Central, se înaintează cu pază armată la BEC, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secţiilor de votare.

Biroul Electoral Central rezolvă contestaţiile primite de la birourile electorale judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după care încheie un proces-verbal centralizator al tuturor voturilor exprimate pe ţară şi în străinătate.

BEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului alegerilor, în situaţia în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanţe între datele consemnate în procesele-verbale.

Legea prevede că BEC trebuie să transmită, până în data de 10 decembrie, la Curtea Constituţională procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării.

Curtea Constituţională poate dispune anularea alegerilor în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului. În acest caz, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele şi candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, cel târziu până în data de 8 decembrie, cererea trebuind să fie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţă publică a rezultatului alegerilor.

După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională urmează să valideze alegerile şi să publice rezultatul acestora în Monitorul Oficial.

Actul de validare se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului, iar al treilea se înmânează candidatului ales.

Candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurământul de credinţă în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Mandatul preşedintelui României se exercită de la data depunerii jurământului, iar preşedintele în exerciţiu îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales.

Potrivit Constituţiei, nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive.

În timpul mandatului, preşedintele nu poate fi membru al niciunui partid politic şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată.