TI: Decizia Bundestagului legată de fondurile pentru România nu are legătură cu MCV pe Justiţie

Liderul TI-Ro, Victor Alistar, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că organizaţia pe care o reprezintă a solicitat, informal, detalii oficiale legate de documentul Bundestagului şi, după analizarea acestora, a ajuns la concluzia că cererea Parlamentului german este legitimă.

"Este o decizie luată pe baza celor arătate în MCV şi nu în legătură directă cu acesta", a spus Alistar, explicând că, practic, decizia parlamentarilor germani este o exprimare a îngrijorării legate de banii cu care ţara lor contribuie la bugetul UE.

"Conform MCV, România este o gaură neagră. Sancţiunile pe MCV poate vor veni sau nu, însă problemele pe care România le are în legătură cu funcţionarea Justiţiei şi a statului de drept le-au atras atenţia parlamentarilor germani în legătură cu modul în care s-ar putea pierde banii lor", a arătat Alistar.

Acesta a mai spus că singura sancţiune în cadrul MCV este, potrivit tratatului de aderare, nerecunoaşterea hotărârilor judecătoreşti emise în România pe teritoriul Europei, astfel că decizia Bundestagului nu avea cum să fie privită ca o sancţiune luată în cadrul MCV.

Alistar a confirmat şi faptul că decizia Bundestagului nu are nicio legătură cu împrumutul extern solicitat de România Uniunii Europene, decis în cadrul ECOFIN.

Rezoluţia adoptată, joi, de Bundestag, care cere UE suspendarea fondurilor pentru România, are la bază un material realizat de Comisia pentru drepturile omului, care constată "cu îngrijorare problemele care încă rămân în ceea ce priveşte statul de drept".

Materialul, intitulat "Decizia şi recomandarea de raport" şi datat 22 aprilie, conţine la primul capitol - "Recomandare" - un paragraf referitor la România şi Bulgaria.

"Odată cu integrarea europeană a Bulgariei şi a României în ianuarie 2007, au fost introduse mecanisme de cooperare şi verificare pentru ca, cu sprijinul UE, să se rezolve diferitele probleme în domeniul reformei justiţiei, ca şi în combaterea corupţiei şi a crimei organizate. Principiile statului de drept au fost o condiţie pentru integrarea celor două ţări. Bundestagul ia la cunoştinţă cu îngrijorare problemele care încă rămân în ceea ce priveşte statul de drept. El (Bundestagul, n.red.) invită UE la sancţiuni sub forma opririi fondurilor în cazul României, aşa cum s-a întâmplat deja în cazul Bulgariei", precizează paragraful referitor la România.

Documentul se referă la raportul UE privind drepturile omului în 2008 în lume şi este semnat de Holger Haibach (CDU/CSU), Christoph Strässer (SPD), Burkhardt Müller-Sönksen (FDP), Michael Leutert (DIE LINKE), Volker Beck (FDP).

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, luni, referitor la decizia Comisiei Bundestagului, că semnalul dat de aceasta trebuie privit cu atenţie, deşi singura sancţiune formal stipulată ar putea fi nerecunoaşterea hotărârilor instanţelor româneşti în statele UE.

"Este foarte adevărat că singura sancţiune formal stipulată pentru o eventuală încetinere a performanţelor în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare este aplicarea articolului 38 din actul de aderare, respectiv nerecunoaşterea hotărârilor instanţelor noastre în statele membre din Uniunea Europeană, clauză care poate fi activată până la sfârşitul acestui an, dar semnalul dat de Bundestag trebuie privit cu atenţie", a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

Ministrul a spus că mesajul Comisiei Bundestagului arată ce presiuni există asupra Comisiei în adoptarea unei atitudini mai ferme şi severe în evaluarea progreselor în justiţie.

"Credem însă că România a făcut suficiente progrese în domeniul justiţiei ca să putem susţine abandonarea ideii sancţiunilor", a declarat Predoiu.

Acesta a conchis că Ministerul Justiţiei este în grafic cu tot ce şi-a propus sub aspect instituţional, însă contextul economico-politic şi-a pus amprenta asupra activităţii şi a dialogului cu sistemul.

Predoiu a adăugat că, în această săptămână, va înainta o scrisoare către Executiv şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu propunerile de soluţii tehnice pentru ieşirea din acest impas de comunicare şi resurse logistice suficiente.

"Agenda pe justiţie este mult prea importantă pentru interesul naţional pentru a fi finanţată insuficient", a spus, în finalul declaraţiei sale, Cătălin Predoiu.