Olteanu: În acest moment e o simulare de control parlamentar asupra serviciilor secrete

"Ne jucăm de-a controlul parlamentar şi ei se joacă de-a raportarea. (...) În acest moment e o simulare de control parlamentar asupra unor servicii de informaţii din România - SRI şi SIE. Există nenumărate alte servicii de informaţii în România - mai aflăm de unul, de altul, înţeleg că acum avem unul nou la Ministerul Turismului - care nu se află sub control parlamentar nici măcar formal", a susţinut Bogdan Olteanu.

El a ţinut să menţioneze că nu a avut o colaborare cu serviciile, nici măcar când era preşedinte al Camerei Deputaţilor.

"Cel puţin atâta vreme cât eram factor constituţional (preşedinte al Camerei - n.r.) nu a existat o colaborare. În perioada aceea am primit, dacă nu mă înşel, două note din partea serviciilor de informaţii. Una avea oarece sens, iar una era atât de evident de poliţie politică încât am trimis-o înapoi fără s-o discut şi fără să mai am ce să zic despre ea. Am discutat cu nişte colegi, fără să le spun conţinutul, doar spunându-le că a existat aşa ceva şi de atunci nu am mai primit nici una. Problema ţine însă de faptul că nu funcţionează o asemenea relaţie nici măcar în limitele cadrului legislativ parlamentar", a spus liberalul.

El a declarat, în acest context, că "raportul de activitate al acestor servicii e de un formalism incredibil" şi nu cuprinde nimic din ceea ce ar putea să facă Parlamentul să înţeleagă sau să judece ceea ce face seviciul respectiv din două motive fundamentale: lipsa informaţiilor referitoare la sursele de bani şi la operaţiuni.

"Cred că avem nevoie să ne creştem capacitatea noastră instituţională - noi, Parlamentul să fim în stare să controlăm - dar înainte să fim noi în stare să controlăm, să avem pe ce bază să controlăm. De aceea eu cred că avem nevoie de aceste legi repede care să fie o garanţie a controlului parlamentar asupra serviciilor, controlul asupra banilor şi asupra operaţiunilor. Până nu facem asta, nu va exista nici un fel de control democratic asupra serviciilor de informaţii. Ele vor fi zăgăzuite de propria conştiinţă, de propriile preocupări, de propriile interese eventual, dar nu de altceva", a apreciat Bogdan Olteanu.

El a ţinut îşi exprime regretul pentru eşecul fostei guvernări de a aproba pachetul de legi, blocat la Senat, menţionând că actuala "majoritate parlamentară este interesată în folosirea forţei accesului la servicii de informaţii".

La rândul său, vicepreşedintele PNL Norica Norica a subliniat că mai există încă 20.000 de dosare secretizate la SRI, menţionând că cele 20.000 de persoane sunt probabil "parţial active".

"Încă mai avem 20.000 de dosare secretizate la SRI, ceea ce înseamnă că încă mai avem 20.000 de persoane care au o problemă de istorie personală într-un fel sau altul şi mă întreb dacă toate aceste dosare vizează siguranţa naţională. E cam mult. Probabil aceste 20.000 de persoane sunt parţial active, sunt cele care formează opinii, manipulează şi mă întreb în beneficiul cui", a spus Nicolai.

Ea a subliniat "atunci când un stat nu are reacţii la criză, şi este o certitudine că reacţia României este departe de a fi o reacţie coerentă şi nu există un management al crizei", serviciilor secrete trebuie să li se dea "şansa să-şi construiască o altă viziune, de eficineţă".

"Pentru că n-o să plătim servicii de informaţii ca să avem tot show-uri la televiziune, tot felul de chestiuni care credibilizează sau decredibilizează pe unii sau pe alţii, deci pentru un joc de bucătărie politică meschină şi internă", a apreciat Nicolai, menţionând că un stat care nu are capacitatea să-şi coaguleze un sistem de informaţii coerent este un stat vulnerabil şi România din acest punct de vede este un stat vulnerabil.

La rândul său, secretarul general al PNL, Radu Stroe, a afirmat că există riscul ca noua putere "să treacă peste aspecte foarte importante legate de activitatea serviciilor de informaţii, aspecte ce ar putea afecta respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor".

Stroe a invocat faptul că primul aspect se referă la "eficienţa controlului parlamentar" şi şi-a exprimat susţinerea pentru înfiinţarea "unei comisii parlamentare unice de control al serviciilor, cu două sau trei subcomisii".

"După patru ani ca preşedinte al comisiei SRI, nu pot fi sigur că pot spune că există control civil 100% asupra serviciilor de informaţii", a subliniat Radu Stroe, care a militat ca noile legi din domeniul securităţii naţionale "să interzică ofiţerului de informaţii dreptul de a efectua acte premergătoare urmăririi penale", pe motiv că "serviciile nu pot fi cureaua de transmisie ale altor instituţii ale statului", ca serviciile sau persoanele angajate de acestea "să nu poată derula activităţi economico-financiare de orice fel" şi restrângerea sferei domeniilor unde pot activa ofiţeri de informaţii sub acoperire.

"Să nu mai regăsim ofiţeri de informaţii în Parlament, Guvern, presă, sindicate sau magistratură", a spus Stroe, menţionând că înfiinţarea unei Autorităţi de Interceptare a Comunicaţiilor ar elimina suspiciunile privind fapte la care recurg serviciile în ceea ce priveşte înregistrarea convorbirilor telefonice.

Prezent la debzbatere, senatorul UDMR Verestoy Attila a apreciat că România are "prea multe servicii de informaţii".

"Suntem mulţi care credem că n-avem nevoie de atâtea servicii. România trebuie să-şi respecte propria dimensiune, nu trebuie să menţinem noi pacea în lume", a spus Verestoy, susţinând că problema legilor securităţii este: "Cine îi păzeşte pe păzitori?" şi "cât de profund şi cât de eficient este acel control".

Pe de altă parte, senatorul UDMR a menţionat că CSAT este un guvern paralel, de care, în opinia sa, n-ar mai fi mare nevoie" şi ar fi bine să "aibă rolul de coordonare a activităţilor, nu de control".

De asemenea, vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare, George Scutaru, a menţionat că în demersul creării unui nou cadru legislativ, "PDL va veni la dezbateri cu un pachet de legi de acum trei ani, care a creat multe dispute la vremea aceea".

El a ţinut să facă istoricul parcursului legislativ al pachetului de legi girat de Guvernul Tăriceanu, dar blocat de CSAT pe motiv că nu avea avizul conform, că Legea SRI, SIE şi Legea privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor au fost adoptate tacit şi se află la Senat de aproape un an jumătate şi de şase luni la Juridică".

Scutaru a anunţat însă, că una din legile cuprinse în pachetul legilor securităţii naţionale, Legea privind Statutul Ofiţerului de informaţii "ar putea fi adoptată până la sfârşitul sesiunii", iar celelalte legi ar putea fi adoptate "până la sfârşitul anului".

El a conchis că, în condiţiile în care certificatul ORNISS s-a eliminat, acest lucru poate fi "un pretext foarte bun pentru servicii pentru a spune parlamentarilor că nu pot pune la dispoziţie anumite date şi informaţii".