BM: România are o situaţie economică "nici foarte bună, nici foarte rea"

"În general poziţia pe care o are România din punct de vedere al politicii fiscale este la mijloc în regiune, nici foarte rea, nici foarte bună. (...) Datoria externă pe termen scurt este destul de mare raportată la rezerva băncii centrale. (...) Imaginea României este la mijloc, nici foarte bună, nici foarte rea", a afirmat, vineri, economistul-şef al BM pentru Europa şi Asia Centrală, Indermit Gill, în cadrul unei videoconferinţe.

Analiştii BM au arătat că rapiditatea cu care îşi va reveni economia locală în urma efectelor crizei depinde de măsurile adoptate de autorităţile române.

Cătălin Păuna, senior economist la biroul de la Bucureşti al BM, a reiterat că toate statele din regiune vor fi afectate de criză, şi că România are plusuri şi minusuri.

"Printre plusuri putem menţiona datoria publică scăzută, o anumită flexibilitate a pieţelor, ceea ce înseamnă că se poate realiza mai rapid o alocare a resurselor către zonele cu productivitate mai mare, şi faptul că noul Guvern arată determinare, prin luarea unor măsuri de remediere a unor vulnerabilităţi, inclusiv deficitul bugetar", a spus Păuna.

El consideră că punctele slabe ale României sunt expunerea prin fluxuri comerciale la economia zonei euro, care a intrat deja în recesiune, şi faptul că avansul economic a fost finanţat prin intrări ridicate de capital, care în contextul actual "s-ar putea să nu se mai regăsească".

Referitor la necesarul de finanţare, Gill a arătat că rata dintre golul de finanţare şi rezervele valutare trebuie să se situeze sub 0,75% pentru a se crea o situaţie bună, dar că România se situează cu puţin peste acest nivel.

Economistul a menţionat că pentru calculul golului de finanţare trebuie să se ţină cont de mai mulţi indicatori, printre care deficitul de cont curent, care depinde şi de preţul petrolului pe plan internaţional.

"Cea mai recentă estimare a noastră se bazează pe un preţ al petrolului de 75 de dolari/baril, deci lucrurile pe care le avem supraestimează deficitul de cont curent. (...) Calculele privind golul de finanţare depinde, printre altele, de datoria externă pe termen scurt şi de investiţiile străine directe. (...) Dacă se utilizează aceleaşi presupuneri pentru toate statele, golul de finanţare pentru România este la un nivel ridicat", a mai spus Gill.

Referitor la deficitul bugetar, analiştii BM au arătat că presiunile asupra bugetelor în statele noi membre UE vor creşte în 2009 faţă de anul anterior.

"De notat este că situaţia României este destul de dramatică în grafice (care arată un deficit bugetar de 5,2% din PIB pentru 2008 şi de 7,5% din PIB în 2009 - n.r.), dar că estimările erau realizate înainte de anunţarea noului program de guvernare, care prevede un deficit de 2% din PIB", a spus economistul BM Erika Jorgensen.

BM a prezentat, vineri, raportul UE10, care analizează Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Acest raport a mai cuprins şi Croaţia, respectiv UE(10+1).

În raport sunt expuse riscurile curente cu care se confruntă noile state membre ale UE, printre care scăderea importantă a cererii externe pentru bunuri şi servicii în Europa de Est şi probabilitatea reducerii investiţiilor străine directe în regiune, care au reprezentat unul dintre motoarele creşterii economice.