Zona centrală a municipiului Suceava intră într-un amplu proces de restaurare şi reamenajare, care include o parcare subterană de 165 de locuri sub esplanada de la Casa Culturii, refacerea faţadelor blocurilor, demolarea actualelor acoperişuri „tradiţionale” şi înlocuirea cu mansarde cu pereţi de sticlă. Banii necesari vor fi veni din fondul alocat Polilor de Dezvoltare Urbană, din programul de reabilitare termică a clădirilor şi de la bugetul local.

 

Zona străzilor Nicolae Bălcescu, Ştefan cel Mare şi Ana Ipătescu din centrul municipiului Suceava vor intra într-un amplu proces de reabilitare urbanistică, în încercarea de a corecta ce se mai poate în dezastrul existent la acest moment.

Administraţia locală şi judeţeană intenţionează să folosească oportunităţile oferite de fondurile alocate programului de reabilitare termică a locuinţelor şi statutul de Pol de Dezvoltare Urbană - prin care are acces la 22,4 milioane de euro, pentru a da o faţă europeană măcar zonei centrale a oraşului.

Cum costurile presupuse de acest proiect sunt foarte mari, atât administraţia, cât şi arhitecţii optează pentru o restaurare urbană etapizată, care să înceapă cu zona Pieţei 22 Decembrie.

Proiectul schiţat de arhitectul Constantin Gorcea propune ca acest ansamblu arhitectural şi urbanistic dominat de Casa Culturii să fie protejat ca patrimoniu al secolului XX, cu restaurarea elementelor de arhitectură valoroase şi corectarea celor parazitare.

Un prim element îl constituie limitarea traficului rutier, eliminarea parcărilor ad-hoc prin construirea unei parcări subterane de 115 locuri sub esplanadă până la blocul Union şi a uneia cu 50 de locuri între Casa Culturii şi clădirea E.ON, cu posibilitatea de unire, în viitor. Deasupra zona ar rămâne pietonală, amenajată cu spaţii verzi şi zone de odihnă.

 

Paviment simplu, fără trepte, spaţii verzi sub formă de insule şi mobilier fix

Conform arhitectului, platforma pieţei trebuie tratată aproape orizontal, doar cu pante de scurgere a apelor pluviale şi ar avea doar o denivelare majoră pe latura din zona fântânii arteziene.

„Aceasta ar permite o vizibilitate mai bună spre spaţiul natural istoric, o mai bună utilizare ca piaţă publică pietonală şi practic o mai bună rezolvare a parcajului subteran”, a arătat arhitectul Gorcea.

Spaţiile verzi ar urma să fie dispuse în insule, ceea ce ar creşte accesibilitatea în piaţă din orice punct. Pavimentul propus este unul simplu, fără motive artizanale, iar mobilierul fix.

Constantin Gorcea menţionează cele două clădiri „de autor” din piaţă, Casa Culturii, concepută de Nicolae Porumbescu, şi clădirea E.ON, a lui Dan Hanganu (al doilea arhitect contemporan, ca importanţă, din Canada), pe care vrea să le pună în armonie cu faţadele şi acoperişurile blocurilor din centru.

Intervenţiile făcute de-a lungul timpului la faţade, înlocuirea teraselor iniţiale cu şarpante, închiderile de balcoane sunt considerate de arhitect elemente care trebuie corectate obligatoriu, dacă ne dorim cu adevărat un centru urban.

„Considerăm că un plus de valoare se poate da revenind la faţadele simple originale, conturând panouri ample separate de traveele cu balcoane, eventual închise cu tâmplărie unitară, fără a fărâmiţa şi a crea legături decorativiste ce nu ţin cont de logica simplă constructivă iniţială”, a precizat Constantin Gorcea.

Dacă iniţial, în anii 60-70, piaţa a fost gândită ca un ansamblu deschis, flancat de Casa Culturii şi două borduri albe de ansambluri de locuinţe cu terasă, punct central blocul turn Union şi trecere directă spre Parcul Şipote şi Cetatea de Scaun, astăzi nu se mai poate vorbi că această zonă ar avea un „stil”.

Arhitectul Gorcea şi echipa sa propun înlocuirea şarpantelor, cu mansarde ridicate pe principiul detaşării intervenţiei de original. Detaşarea s-ar face printr-o bandă continuă de ferestre ce separă planul înclinat al acoperişului de planul vertical renovat al faţadei.

 

Flutur şi Lungu susţin restaurarea zonei centrale

Din exterior, peretele unitar de sticlă dă senzaţia de continuitate de plan şi culoare cu acoperişul, fără nici o stridenţă care să zgârie ochiul.

Proiectul de mansardare va sta la dispoziţia celor care vor să investească în această afacere şi care pot transforma aceste spaţii în cea mai luxoasă zonă de birouri. Totodată, mansardele de sticlă pot avea şi funcţiunea de locuinţe, pe două niveluri şi se extinde astfel şi spaţiul locativ. Dacă până la urmă aceasta va fi soluţia agreată de administraţie şi de suceveni, constructorii interesaţi de proiect vor trebui să se angajeze că restaurează cel puţin un bloc pentru a exista garanţia că măcar centrul va fi reamenjat unitar.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că şansele de reabilitare a faţadelor din zona centrală prin proiectul de reabilitare termică a locuinţelor sunt mari, mai ales că Guvernul intenţionează să modifice legislaţia actuală, în sensul ca statul să suporte 50 la sută din costuri, administraţia locală 30 la sută şi asociaţiile de proprietari doar 20 la sută.

În ceea de priveşte interesul Primăriei Suceava, primarul Ion Lungu a spus, tot ieri, că cel puţin pentru parcările subterane crede că va avea o finanţare de 8-10 milioane de euro, ca Pol de Dezvoltare Urbană.

Cât despre clădirile din zona supusă restaurării, Lungu a afirmat că „vor avea toate aceeaşi culoare, aceleaşi dimensiuni şi acelaşi tip de mansarde”, iar pentru a realiza acest deziderat, Consiliul Local este dispus să acopere 50 la sută din costuri, în parteneriat cu Guvernul. După ce toate schiţele vor fi finalizate, proiectul va fi supus dezbaterii publice şi aprobării deliberativului local.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Faţadele şi mansardele blocurilor din centrul Sucevei intră în restaurare.

Comentarii