Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Am aprobat o solicitare din partea domnului deputat Adrian Năstase pentru a-i fi pusă la dispoziţie cererea pe care Parchetul a înaintat-o Biroului Permanent (BP) cu privire la începerea urmăririi penale pentru domnia sa. Pe baza deciziei Curţii Constituţionale, acele acte sunt nule şi a cerut să i se pună la dispoziţie cererea pe care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie a înaintat-o şi am transmis-o către Biroul Permanent", a susţinut secretarul Camerei Valeriu Zgonea.
"Subsemnatul Adrian Năstase vă adresez rugămintea să supuneţi aprobării Biroului Permanent cererea de a mi se comunica o copie după sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, joi, 31 iulie, Camerei Deputaţilor pentru declanşarea procedurilor de urmărire penală faţă de mine într-un dosar DNA în care aş putea fi cercetat pentru dare de mită", se arată în solicitarea adresată de Năstase conducerii Camerei.
Năstase a citat în cererea sa un comunicat de presă transmis de Parchet potrivit căruia "procurorul general al Parchetului ICCJ, sesizat prin referate transmise la data de 29 iulie de către DNA, a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de Adrian Năstase, în dosarul 227/P/2006 al DNA".
Deputatul PSD a apreciat că, potrivit Parchetului, pentru începerea urmăririi penale este necesar avizul Camerei Deputaţilor întrucât, la data săvârşirii faptelor cu care au fost sesizate organele de urmărire penală, avea calitatea de prim-ministru, iar în prezent este deputat.
El a informat că ICCJ a constatat şi s-a pronunţat în sensul că modul de sesizare a instanţei a încălcat normele constituţionale, dispunând nulitatea actelor de procedură penală efectuate în faza de urmărire penală.
"În aceste condiţii, îmi este foarte geru să apreciez asupra faptelor pentru care se solicită avizul de urmărire penală, dacă probele care se pretind că ar sta la baza solicitării sunt cele care au fost administrate în etapa actelor premergătoare şi dacă în această cauză s-au efectuat în mod direct probe sau au fost ataşate probe din alte dosare, acte procedurale, constatate nule de către ICCJ", a conchis Năstase.
Potrivit procurorilor anticorupţie, în acest dosar Năstase este acuzat de dare de mită, constând în aceea că, în baza unei înţelegeri anterioare cu Ioan Melinescu, ar fi susţinut şi determinat emiterea HG 1399/30.12.2000, semnând-o în calitate de prim-ministru, prin care Melinescu a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru a-l determina pe acesta să facă un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu şi un act contrar acestor îndatoriri, în scopul de a asigura clasarea unei lucrări ce o viza pe Dana Năstase şi a intra în posesia lucrării.
Anchetatorii susţin că, în cursul lunii noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în acea perioadă membru al plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, l-ar fi contactat, cu sprijinul denunţătorului şi al învinuitului Ristea Priboi, pe deputatul Adrian Năstase, căruia i-a comunicat că, în cadrul instituţiei în care îşi desfăşura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari, într-un cont deschis la Creditanstalt Austria - actualmente HVB Bank - având ca titular pe Daniela Năstase, soţia fostului premier PSD.
Astfel, Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase s-ar fi declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmăreşte această finalitate; în consecinţă, Melinescu i-ar fi promis lui fostului premier că-i va face "cadou" dosarul respectiv, opinând, totodată, că preşedinte de atunci al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Cucu Adrian, ar trebui schimbat din funcţie, întrucât intenţiona să informeze Parchetul referitor la lucrarea menţionată.
"După numirea, la data de 28.12.2000, în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Năstase Adrian a determinat, în prima şedinţă de guvern, emiterea H.G. nr.1399/30.12.2000, pe care a semnat-o în calitate de prim-ministru. Prin respectiva hotărâre a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor Melinescu Ioan, fiind revocat fostul preşedinte Cucu Adrian, precum şi unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificărilor legate de provenienţa şi circumstanţele depunerii sumei de 400.000 de dolari în contul Danielei Năstase)", informa, în 31 mai, 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie.
Ca urmare a numirii în această funcţie, abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum şi de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul Oficiului, Melinescu ar fi "sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Năstase Daniela), şi a înmânat-o, în prezenţa denunţătorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă".
"Cercetările efectuate în cauză au relevat că întrevederile şi discuţiile purtate între învinuiţii Melinescu Ioan, Priboi Ristea şi Năstase Adrian, la care a participat şi denunţătorul s-au desfăşurat fie în biroul lui Priboi Ristea, fie la cabinetul lui Năstase Adrian. Probatoriul a arătat că verificările cu privire la provenienţa sumei de 400.000 de dolari ajunsă în contul Danielei Năstase, efectuate de ONPCSB (sub coordonarea acelui membru al plenului care avea sa fie demis prin HG de Năstase Adrian) au stabilit că veniturile nu justificau suma depusă. Circumstanţele depunerii sumei de 400.000 de dolari de către o altă persoană, în contul Danielei Năstase şi justificarea provenienţei acestor bani şi a scopului plăţii au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea tranzacţiei. Conform unui contract de vânzare-cumpărare anexat de către depunător reieşea că suma de 400.000 de dolari, depusă în numerar, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri şi a altor bunuri de valoare de către mătuşa Danielei Năstase, pe nume Cernasov Tamara care avea împuternicire în contul personal al Danielei Năstase deschis la Bank Austria Creditanstalt", mai preciza DNA.
Conform acestui document, s-ar presupune că 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Băncilă, Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezeşti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy şi Lalique, obiecte valoroase de mobilier şi 30 piese bijuterii aur totalizând cca. 600 grame s-au aflat în apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, în vârstă de 91 de ani, care locuia singură. Dovezi certe că aceste bunuri s-au aflat în posesia şi proprietatea vânzătoarei nu există însă, întrucât aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care să ateste dobândirea bunurilor respective, ci numai o declaraţie de bună credinţă.
La data de 18 ianuarie 2006, Oficiul a sesizat organele de urmărire penală cu privire la dispariţia lucrării nr. S3439/1999.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a decis restituirea la DNA, întrucât actele sunt nule în lipsa avizului din partea Camerei Deputaţilor de cercetare a lui Adrian Năstase, fost prim-ministru şi actual deputat. Acest aviz a fost impus de Curtea Constituţională, care a costatat neconstituţionalitatea prevederilor referitoare la cercetarea foştilor miniştri, care nu ar beneficia de tratament egal cu cei aflaţi în exerciţiul funcţiei şi care au şi calitate de parlamentari, fiind protejaţi de imunitate.
Procurorii DNA au dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de învinuitul Ristea Priboi, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită.
