Tăriceanu consideră că unele salarii din sistemul de justiţie depăşesc limita bunului simţ

 Unele salarii din sistemul de justiţie au ajuns, ca urmare a unor decizii de legiferare luate în interes propriu de către judecători, la un nivel aberant şi nejustificat, depăşind orice limită a bunului simţ, a afirmat, joi, premierul Călin Popescu Tăriceanu.

"După părerea mea, în sistemul de justiţie au apărut în momentul de faţă, prin această manieră de legiferare în interes propriu a judecătorilor, nişte salarii care au ajuns la nivele pe care le consider absolut aberante şi nejustificate, au depăşit orice limită, inclusiv cea a bunului simţ. Nu este posibil ca în România un domeniu, fie el şi justiţia, să-şi legifereze în nume propriu şi beneficiu propriu", a spus Tăriceanu, prezent la conferinţa de presă susţinută de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, pe tema agendei ministerului în perioada următoare şi a evoluţiilor din primele două luni de mandat.

Premierul a arătat că salariile din justiţie nu pot ieşi dintr-un context general al sistemului de salarizare din România şi a arătat că un nivel ridicat al remuneraţiei comparativ cu alte sectoare bugetare, obţinut prin diferite proceduri, este greu de acceptat într-o ţară ale cărei reguli ar trebui respectate chiar de persoanele responsabile pentru aplicarea acestora, respectiv judecătorii.

El a cerut ministrului să prezinte public raportul pe care îl va elabora pe această problemă şi a precizat că aşteaptă propuneri pentru o politică unitară şi coerentă în domeniu.

Într-o discuţie avută, la sfârşitul lunii februarie, cu membrii conducerii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), premierul a asigurat că instituţia va primi un nou sediu, iar magistraţii vor beneficia de venituri suficiente pentru a asigura independenţa justiţiei, solicitând însă ca procesele deschise de magistraţi pentru anumite drepturi salariale să nu devină o practică.

El a amintit că politica salarială este decisă de Guvern, iar deciziile favorabile obţinute în justiţie de magistraţi care au solicitat acordarea unor drepturi salariale au "bulversat" bugetul.

"S-a mers pe o practică de aplicare a principiului nediscriminării care nu funcţionează însă în domeniul politicii salariale, deoarece, altfel, ar trebui ca toată lumea să aibă un singur sistem de salarizare, fără diferenţieri. Este o practică ce excede cadrul normal de concepere a sistemului de salarizare şi care în niciun caz nu ţine de resortul justiţiei", a spus atunci Tăriceanu.

El a precizat că hotărârile definitive ale instanţei de acordare a drepturilor salariale vor fi respectate, dar a arătat că această măsură va "distorsiona" nu doar relaţiile dintre magistraţi şi celelalte categorii de bugetari, cât şi situaţia din cadrul sistemului judiciar.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, a explicat la acea dată că incoerenţele legislative înregistrate din 1999 au obligat magistraţii să se adreseze justiţiei pentru a primi din partea Guvernului drepturi salariale neacordate.