TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
sâmbătă, 8 mar 2008 - Anul XIII, nr. 57 (3738)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9225 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1367 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

CC este aşteptată să dea luni o soluţie în conflictul juridic dintre Parlament şi Ministerul Public

Duminică, 9 Martie 2008 (16:35:26)

Curtea Constituţională este aşteptată să dea luni o soluţie în cazul conflictului juridic Legislativ - autoritatea judecătorească, reclamat pe de o parte de Senat şi Camera Deputaţilor şi de cealaltă parte de Ministerul Public, în cazul avizului de cercetare a miniştrilor-parlamentari.
  În 5 martie, Curtea Constituţională (CC) a amânat discutarea celor trei sesizări privind conflictul juridic Legislativ - autoritatea judecătorească.

Senatul a anunţat, în 5 februarie, că sesizează Curtea Constituţională privind conflictul de natură constituţională dintre Preşedinţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei pe de o parte şi Parlament pe de alta, în privinţa cererii de urmărire penală a miniştrilor care sunt şi parlamentari, Legislativul susţinând că e necesar şi avizul său. Sesizarea s-a înregistrat la 8 februarie la Curte.

În 6 februarie, Ministerul Public a cerut intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a rezolva problema apărută între Legislativ şi autoritatea judecătorească. Ministerul Public afirma că nu există temei legal pentru a da curs cererii Legislativului privind dosarele miniştrilor cercetaţi care au calitate de parlamentari, dar cerea Consiliului Superior al Magistraturii să intervină şi să sesizeze Curtea Constituţională întrucât ar exista un conflict instituţional.

Potrivit articolului 34 din Legea de organizare a Curţii Constituţionale, aceasta soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui CSM.

În 12 februarie, preşedintele CSM Lidia Bărbulescu a cerut Curţii Constituţionale să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public, ca autoritate judecătorească, şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat -, ca putere legislativă, în cazul cercetării miniştrilor-parlamentari.

Anterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a solicitat procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să înainteze Parlamentului cererile privind declanşarea urmăririi penale pentru miniştri sau foşti miniştri care au calitatea de deputaţi.

"În conformitate cu procedurile legale, pentru parlamentarii Adrian Năstase şi Miron Mitrea, membri ai Camerei Deputaţilor, ministrul interimar al Justiţiei urmează să înainteze Camerei Deputaţilor solicitările pentru declanşarea procedurilor de adoptare a cererilor de începere a urmăririi penale", se arată în scrisoarea lui Bogdan Olteanu, adresată în 25 ianuarie Codruţei Kovesi, prin care răspunde astfel adresei trimise de secretarul de stat al Ministerului Justiţiei, Gheorghe Mocuţa.

În opinia lui Olteanu, această procedură pe care o cere să fie aplicată de Kovesi rezultă din prevederile Constituţiei, respectiv ale articolului 109, precum şi din dispoziţiile Legii 115/1999 privind răspunderea ministerială.

Olteanu atrăgea atenţia asupra conţinutului expunerii de motive a legii, "care prezintă intenţia nemijlocită a legiuitorului" şi care precizează expres că în situaţia miniştrilor deputaţi competenţa de a cere urmărirea penală revine Camerei Deputaţilor.

Totodată, Olteanu invoca susţinerile Avocatului Poporului - instituţie care apără drepturile şi libertările cetăţenilor în raportul acestora cu instituţiile publice - care a înaintat Curţii Constituţionale o excepţie de neconstituţionalitate privind articolele 12-22, 23, 24 din Legea 115. În motivarea excepţiei, admisă de Curtea Constituţională, Avocatul Poporului spunea că, potrivit Constituţiei, Senatul, Camera Deputaţilor şi Preşedintele au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului în cadrul imunităţii care protejează miniştrii, pentru a-i proteja de eventuale şicane, răspunderea juridică a membrilor Guvernului având consecinţe în plan politic.

Avocatul Poporului a mai susţinut că prin articolul 109, alineatul 2 din Constituţie legiuitorul constituant a intenţionat să facă o distincţie clară între membrii Guvernului care sunt în acelaşi timp şi deputaţi sau senatori şi membrii Guvernului care nu sunt parlamentari.

"Într-o asemenea interpretare, Ministerul Public trebuie să sesizeze acea Cameră a Parlamentului din care face parte membrul Guvernului, care este în acelaşi timp parlamentar, iar pentru membrii Executivului, care nu sunt deputaţi sau senatori, sesizarea va fi adresată preşedintelui ţării", spune Olteanu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor susţine că, având în vedere restituirile de până acum ale dosarelor dispuse de instanţe, nerespectarea procedurilor în dosarele privindu-i pe minştrii care au calitatea de parlamentari ar crea riscul altor restituiri şi, implicit, ar putea împiedica justiţia să se pronunţe pe fondul vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanelor în cauză.

Astfel, Olteanu i-a cerut lui Kovesi să transmită cererile pentru declanşarea urmăririi penale, însoţite de dosarele cauzelor respective, pentru desfăşurarea procedurilor parlamentare în acest sens.

În 23 ianuarie, Senatul anunţa că trebuie să se pronunţe asupra propunerii de începere a urmăririi penale a senatorilor Paul Păcuraru şi Codruţ Sereş, aceasta fiind concluzia unei scrisori de răspuns a preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, la solicitarea secretarului de stat în Ministerul Justiţiei, Gheorghe Mocuţa, referitor la exprimarea unui punct de vedere al Senatului cu privire la procedura în vederea începerii urmăririi penale în cazul miniştrilor care sunt şi senatori.

"În Legea 115/1999 (legea răspunderii ministeriale - n.r.) se spune că «ministrul Justiţiei, constatând că sesizarea este întemeiată, va înainta întregul dosar la Comisia juridică a Senatului dacă membrul Guvernului este senator», prin urmare «asupra propunerii de începere a urmăririi penale a celor doi senatori (Paul Păcuraru şi Codruţ Sereş - n.r.) trebuie să se pronunţe Senatul»", se arăta în scrisoarea semnată de Nicolae Văcăroiu.

Ministrul interimar al Justiţiei Teodor Meleşcanu a transmis la DNA şi DIICOT actele primite de la Preşedinţie pentru cei opt actuali şi foşti miniştri, pentru începerea urmăririi penale, demnitarul precizând că îşi declină orice responsabilitate în cauză.

În 24 ianuarie - cu o zi înainte ca Bogdan Olteanu să trimită adresa procurorului general al României - Codruţa Kovesi declara că pentru cele opt dosare privind foşti şi actuali miniştri Ministerul Public este legal învestit, având cereri de urmăriri penale şi, ca atare, nu mai trebuie solicitată opinia Parlamentului.

"O cerere din partea Parlamentului nu este necesară, fapt însuşit şi de ministrul Justiţiei, din moment ce acesta a trimis Ministerului Public cererile pentru declanşarea urmăririi penale", spunea Kovesi.

Potrivit acesteia, Constituţia prevede câteva imunităţi pentru deputaţi şi senatori, respectiv în ceea ce priveşte arestarea, reţinerea şi percheziţia parlamentarilor, conferindu-i Parlamentului dreptul de a cere urmărirea penală a unui ministru, a explicat Kovesi.

"Dacă parlamentarii consideră că un ministru a comis o faptă penală sau există indicii cu privire la aceasta, pot declanşa procedura de a solicita urmărirea penală a membrului Executivului", a adăugat procurorul general.

Kovesi a spus că, în acest moment, nu există nicio dispoziţie legală în vigoare potrivit căreia procurorul să fie obligat să ceară de la Parlament urmărirea penală a unui membru al Guvernului, dacă acesta este parlamentar.

Întrebată ce conţine cererea de urmărire penală formulată de Preşedinţie, Kovesi a explicat că la solicitarea transmisă de ministrul interimar al Justiţiei referitoare la cele opt cauze, pe lângă solicitări, sunt ataşate dosarul cauzei, referatul întocmit de procurorul de caz, copii după actul de dosar şi, în unele situaţii, rapoartele întocmite de Comisia specială de la Cotroceni pentru acele cazuri în care s-au făcut solicitări către această comisie, până să fie declarată neconstituţională.

Totodată, Kovesi a ţinut să precizeze că decizia Curţii Constituţionale prin care a fost declarat neconstituţional articolul 16 din Legiea 115/1999 privind răspunderea ministerială arată clar că niciuna dintre autorităţile statului, legislative, jurisdicţionale, executive, nu se pot interfera şi nu pot restrânge dreptul unei alte autorităţi (în acest caz preşedintele României - n.r.).

Astfel, în temeiul legilor, spunea Kovesi, nu este prevăzut ca procurorul de caz sau cineva din Ministerul Public să solicite Parlamentului să emită o cerere de urmărire penală pentru miniştri sau foşti miniştri.

Dispoziţiile art.16 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, care reglementau procedura privind urmărirea penală a miniştrilor/foşti miniştrii care au şi calitatea de parlamentar au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr.1133 din 27 noiembrie 2007 a Curţii Constituţionale, motiv pentru care acest text de lege nu mai poate fi aplicat, explica Ministerul Public.

Mai mult, arăta sursa citată, în dosarele penale instrumentate de procurori există cerere pentru declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a miniştrilor/foştilor miniştri, astfel încât o dublare a procedurii de către Camera Deputaţilor contravine prevederilor constituţionale.

"Pentru solicitarea Parlamentului de înaintare a dosarelor penale instrumentate de procurori nu există temei legal", a fost răspunsul Ministerului Public, îsnă a ales calea de a cere CSM să constate dacă există conflict instituţional, iar Consiliul a trimis sesizarea Curţii Constituţionale.

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut în ianuarie ministrului interimar al Justiţiei Teodor Meleşcanu declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală a lui Adrian Năstase, Miron Mitrea, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Victor Babiuc, Codruţ Şereş şi Traian Decebal Remeş.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului CC este aşteptată să dea luni o soluţie în conflictul juridic dintre Parlament şi Ministerul Public.
 Vizualizări articol: 354 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
CC este aşteptată să dea luni o soluţie în conflictul juridic dintre Parlament şi Ministerul Public0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Costiţă de porc la grătar 4 porţii - 30 minute 1,5kg costiţă crudă de porc50 ml ulei1 ceapă6 roşii bine coapte1 linguriţă boia de ardei dulce1 lingură sos de soia2 căţei de usturoi2 linguri muştar1 lingură zahăr brun1 linguriţă miere1 linguriţă rasă scorţişoară±... Citeşte