Ion DRĂGUŞANUL

CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IX). În 1890, din 5.534  locuitori ai Câmpulungului, 799 erau evrei.Under the liberal Austrian regime trade and commerce developed.În 1890, Câmpulungul avea 6.402 locuitori, trei preoţi (Tit cavaler de Onciul, Nicolai Prodaniuc şi Teodor Doboş),  doi cantori bisericeşti (Aristarch Cucu şi George Hutu), trei învăţători la şcoala de 4 clase de băieţi (E. de Racoce, S. Prelipcean  şi G. Diaconovici), patru la şcoala de 4 clase de copile (Maria Prociukewicz, Ch. Prelipcean, Anna Spacec şi B. Gehl) şi trei învăţători la şcoala din Capul Satului (Alexandru Ieşan, Eufrosina Diaconovici şi Ilie Veslovschi).

Primar al târgului era I. Cocinschi.

„Drumeţii se întâmpină rar, în cară ce lunecă şterse, ca nişte umbre. După vreun ceas numai, încep cele dintâi case ale Câmpulungului, care se tot deşiră între muncele cu brazi, lăţos şi nesfârşit.

Nu sunt nici felinare în acest Câmpulung vechi; femeile, îmbrăcate ca la munte, pe cap cu ştergare albe de pânză de casă, oamenii cu sumane, cu pălării largi şi viţele lungi de păr uns, Nemţoaicele în haine de oraş merg pe dibuite sau se ajută cu felinare în mână, ca în timpuri de tot vechi. Lumina făcliilor prohodului dumnezeiesc (N.N.: Iorga vizitase Câmpulungul în primăvara anului 1904, înainte de Paşti) aprinde fereştile bisericii de lemn a lui Ioan-Teodor Vodă Calimah, Domn al Moldovei în 1758, născut în Câmpulung, dintr-un Orheian şi o femeie de acestea cu catrinţă, cioareci şi ştergar, femei puternice şi suferitoare, dar fără frumuseţea acelora de sus, de pe Moldoviţa.

Felinarele şubrede, de modă veche, cu petrol, aruncă chiorâş puţină lumină: altfel sunt dese în strada mare, ce se deschide, acum, cu prăvălii impunătoare şi pavagiu bun. Biserica cea nouă, de zid, cu multe turnuri şi turnuleţe, a Românilor, într-o grădină publică, e o clădire ca pentru un oraş mare. Tot aşa şi frumosul Hotel Comunal, unde jos e cârciumă, cafenea şi restaurant, în care pirotesc lucruri şi oameni, Nemţi şi Evrei”[1].

De-a lungul timpului, din rândurile evreimii câmpulungene s-au ridicatAmong others should be named the lawyers Dr. S. Hutmann, Dr. Ignaz Raschkes, Dr. Samuel Terner, Dr. Friedrich Pichler, Dr. M. Heyer, Dr. David Koppelmann, Dr. Rudolf Marian, Jakob Bar, Dr. Friedrich Haas, Maximilian Koch, Jakob Schneider, Jonas Feyer, Dr. Schmidt ( a brother of the famous singer Joseph Schmidt), Dr. Rosner (Vama), Dr. Moses Kimmelmann, Benno Schieber, Jaques Schieber, Dr. Rudolf Medilanski, Saul Kern, Max Ker avocaţii S. Hutmann, Ignaz Raschkes, Samuel Terner, Friedrich Pichler, M. Heyer, David Koppelmann, Rudolf Marian, Jakob Bar, Friedrich Haas, Maximilian Koch, Jakob Schneider, Jonas Feyer, dr. Schmidt (fratele celebrului tenor Joseph Schmidt), Rosner din Vama, Moses Kimmelmann, Benno Schieber, Jaques Schieber, Rudolf Medilanski, Saul Kern şi Max Kern, medicii Jakob Mehlmann, Theodor Mehlmann, Josef Harth, Heine Harth, Schajowitz, J. Sobe, Bernhard Friedl, Berl Merdler, Niederhoffer, Hauslich, S. Klein, N. Nadler, M. Wassermann, Salome Mischel-Gruenspan, Salome Wohl, stomatologii Josef Glasberg şi Jakob Geisinger, bancherii Josef Harth,  Leib Schlaeffer şi fiul lui, David, industriaşii: Siegmund Picker, Julius Kreindler, Arkadius Bar, Adolf Gelber, Meier Kissmann, Baruch Sternschuss, fraţii Leon şi Sami Reichmann, Tobias Kern, morarii Leib Schlaeffer, Jossel Tarter, Jean Bercovici şi Mendl Wassermann, precum şi proprietarii de restaurante, cafenele şi cofetării Osias Einhorn, Naftali Bleiweiss, fratii Rostower, Abraham Lehrer, Wolf Sobe, Osias Moise Schneider, Jossel Mee, Samuel Spetter, Salomon Spetter, David Besner, Schmiel Wagner, Nutzi Hirschhaut, Koppel Schlaffer, Moise Glasberg, Avraam Kreisel, Carl Meth,  sau berarii Mizzi Schieber, fraţii Distelfeld şi Bruno Katz.

În lagărele din Transnistria au murit, printre alţi evrei câmpulungeni, şi medicii Hammer, Hermann Holdengraeber, Simche Schaechter şi Fischl Siegel, şi farmacistul Albin Schnarch.

Într-o duminică a anului 1945, în baza unui ordin care promitea refugiaţilor din nordul Bucovinei că li se acordă cetăţenia română, „în incinta Şcolii generale nr. 3” din Câmpulung s-au adunat sute de pribegi români şi ucraineni. Şi-atunci, în acea duminică sfântă, „câţiva ruşi beţi s-au apropiat de ferestrele şcolii şi au început să tragă, la grămadă, în mulţime”. Cei care, totuşi, au supravieţuit masacrului au fost urcaţi în vagoane de vite şi duşi în Siberia[2].

La Câmpulung Moldovenesc s-au născut teologul Vasile GHEORGHIU (16 iunie 1872), pictoriţa Isidora Constantinovici-Hein (26 decembrie 1889),profesorul Alexandru Bogza (10 iulie 1895), rapsodul Mihai Lăcătuşu (9 martie 1905), pictorul Aurelian Bucătaru (21 februarie 1909), pictoriţa Rodica Pavelescu (17 aprilie 1910), tragicul poet evreu Kubi Wohl (1911-1935), poetul Teodor Maricariu (23 februarie 1911), scriitorul George Moroşanu (22 iulie 1911), pictorul Alexandru Pleşca (7 iunie 1916), pictorul Traian Dănileanu (19 aprilie 1917), poetul Dragoş Nisioiu (21 iunie 1925), cercetătorul ştiinţific Mircea Boiciuc (27 iunie 1927), publicistul Graţian Jucan (19 septembrie 1929), actriţa Monica Ghiuţă (26 iulie 1940), pictorul Gheorghe Toxin (16 ianuarie 1944), pictoriţa Maria Toxin-Cojocari (24 iunie 1946), pictorul Nistor Virgiliu Pleşca (20 octombrie 1952) şi cântăreaţa şi compozitoarea de jazz Anca Parghel (16 septembrie 1957).