S-a redeschis după 200 de ani Mănăstirea Pătrăuți

Cea mai veche mănăstire de maici din Moldova a fost redeschisă ieri, la Pătrăuți, după 200 de ani, în jurul primei ctitorii a lui Ștefan cel Mare.

Duminică dimineață, sute de oameni s-au adunat în curtea monumentului UNESCO, aflat acum în restaurare, pentru a o întâmpina pe noua stareță a mănăstirii care a fost întronată în cursul unei slujbe religioase conduse de Preafericitul Damaschin Dorneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Noua obște este formată la început din 3 călugărițe venite de la Mănăstirea Sucevița și vor fi conduse de stareța Maica Alexandra Bădrăgan. Credincioșii își pun speranțe în revenirea locașului la strălucirea de altă dată și își doresc ca Pătrăuții să renască pe harta turistică a mănăstirilor din Bucovina.

Maica stareță Alexandra Bădrăgan, care a slujit 22 de ani la Mănăstirea Sucevița, ne-a declarat: "Pornesc la drum cu multă responsabilitate, este ceva neașteptat pentru mine, nu pot decât să mă rog la Dumnezeu să mă întărească, să mă lumineze, să pot înțelege eu taina acestei ascultări care mi s-a încredințat, dar pentru biserică, pentru această mănăstire, pentru ctitoria pe care Ștefan cel Mare a lăsat-o urmașilor este o mare bucurie ca după mai bine de 200 de ani să poată fi redeschisă ca mănăstire de maici. Sunt foarte multe de făcut, e un început. Să sperăm că terminăm lucrările care au fost începute de părintele Gabriel (n.r. - Herea) la monument, mă gândesc la acoperiș, apoi pardoseala pe interiorul bisericii care este decopertată și sigur sunt foarte multe de făcut pentru maici... pentru că ea a fost biserică de mir. Mă gândesc la anexe, la tot ce ține de viața de mănăstire. Să fie spre slava lui Dumnezeu și bucuria tuturor celor care vor veni aici".

În duminica Crucii, care marchează jumătatea Postului Paștelui, la biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți a fost reluată viața monahală.

Alături de noua obște de maici de la Pătrăuți au fost ieri mai multe starețe de la mănăstiri din Bucovina. Stavrofora Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, a declarat: "Eu pot să vă spun foarte bine ce înseamnă redeschiderea acestei mănăstiri, pentru că și noi am redeschis Mănăstirea Voroneț, după 206 ani. Este o emoție aparte, un moment istoric în primul rând. În toate scrierile de specialitate este menționat că Pătrăuțiul a fost mănăstire de călugărițe. Cu cât se reînființează mai multe mănăstiri, cu atât se aduce mai multe rugăciune zilnică înaintea lui Dumnezeu. Începuturile sunt grele, dar D-zeu rânduiește să vină și oameni care să se alăture obștii nucleu de la început, și cu siguranță o să fie numai de bine tot ce se va petrece aici".

Atmosfera a fost ieri una de evlavie și liniște sufletească. De speranță. Speranța clericilor și a credincioșilor ca restaurarea să se termine cât mai curând, pentru a putea fi deschisă și biserica.

Reînființarea mănăstirii va aduce, pe lângă argumentele de ordin religios, și un plus important în ceea ce privește exploatarea turistică a bisericii monument UNESCO.

Locaşul de cult, cu o valoare arhitecturală şi iconografică deosebită, a fost scos din anonimat în mare parte datorită preotului Gabriel Herea, care a slujit la Pătrăuţi din toamna anului 2003, și datorită căruia s-au demarat ample lucrări de restaurare a picturii, ce au readus obiectivul, cel mai vechi locaş de cult rămas de pe vremea lui Ştefan cel Mare, la valoarea sa adevărată.

Pictura interioară este în mare parte păstrată și sunt fragmente păstrate și din pictura exterioară.