Victimele Masacrului de la Fântâna Albă, comemorate la Putna, la 80 de ani de la tragicul eveniment

Slujbă de pomenire, emoții, relatări zguduitoare, cântece și versuri închinate celor tragic dispăruți și sunet de clopot în toată Bucovina au marcat joi, la Mănăstirea Putna, comemorarea a 80 de ani de la tragicul eveniment petrecut la Fântâna Albă în primăvara anului 1941. Evenimentul a fost organizat la Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna, un loc ridicat la intrarea în sfânta mănăstire în cursul anului 2018, ca loc de veșnică pomenire a victimelor din nordul Bucovinei. La finalul programului religios și artistic dedicat celor dispăruți în condiții atât de tragice, clopotele din întreaga Bucovină au sunat îndelung în amintirea lor.

Slujba de pomenire săvârșită de PS Părinte Episcop-vicar Damaschin Dorneanul

Comemorarea a marcat opt decenii de la Masacrul de la Fântâna Albă, când la 1 aprilie 1941 mii de români din satele din nordul Bucovinei au fost uciși fără milă de grănicerii și securitatea Uniunii Sovietice, în timp ce încercau să treacă frontiera în România. Ea a fost organizată de obștea Mănăstirii Putna și Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ,,Arboroasa”, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.

În jurul orei 16.00 a avut loc săvârșirea slujbei Parastasului pentru românii căzuți la Fântâna Albă de către Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Damaschin Dorneanul. După Veșnica Pomenire închinată celor morți în Poiana Varnița, a luat cuvântul Episcopul-vicar Damaschin Dorneanu, care a spus în alocuțiunea sa: ”A fost nedrept și nedemn ca din cei 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, 50 de ani să fie ani de tăcere. Jumătate de veac s-a dorit a se trece totul sub uitare. Au mai scris gazetele din Bucovina în primii ani de după 1941. Au jelit în doină și versuri rapsozii și poeții, dar oficial, nici până acum la nivel de stat, nimeni nu și-a recunoscut vinovăția pentru cele întâmplate în acea primăvară, dar și în lunile și anii care au urmat. Dimpotrivă, astăzi unii încearcă să schimbe istoria și să prezinte în mod voit și malițios evenimentele petrecute acum 80 de ani. Nu numai diferită, ci chiar opusă evenimentelor reale. Și totuși oamenii locului, urmașii victimelor sau supraviețuitorii, cei puțini din cele peste 3.000 de persoane angajate în drumul spre România, nu au uitat. Preoții au purtat în rugăciunile lor nume și nume ale celor ce au fost secerați de glonț sau de foamete ori de frig în deportările ce au urmat.

Cu toate acestea, puținele semne de viață ale memoriei au așteptat răbdătoare, până când tăcerea s-a transformat în toacă și clopot. Și sunetul acesta a pornit din marginea pădurii de la Fântâna Albă și s-a auzit până aici, la Putna, unde a zămislit acest loc de memorie. Loc de neuitare. Loc de condamnare a celor 50 de ani de tăcere. Loc de răscumpărare a fricii și a lașității.

Azi nu putem fi acolo, pe locul unde a curs atâta sânge, dar de aici, de la Putna, aprindem lumânare de recunoștință și lumină de aducere aminte încă o dată și încă o dată. Și vom trage îndată toate clopotele de la toate bisericile Bucovinei, ca sunetul lor să fie auzit nu doar de frații de dincolo, ci și mai ales de cei care ar mai îndrăzni, ar mai cuteza să fie urmași ai celor care acum opt decenii stăpâneau prin opresiune, prin frică și prin neomenie. Și mai facem astea ca nu cumva, din neatenția și neglijența noastră, din nou să se aștearnă tăcerea și jertfa lor, a fraților români din nordul Bucovinei, să fie uitată. De aceea, cu dor, cu venerație și cu smerenie, vom zice cât vom trăi, veșnică să le fie pomenirea, Amin.”

Istoria în relatări cutremurătoare, pentru toți cei prezenți la comemorare

La data de 1 aprilie 1941, circa 3.000 de români din nordul Bucovinei, ocupată de URSS în urma pactului Ribbentrop-Molotov, au dorit să treacă granița în patria mamă. Majoritatea au fost uciși la Fântâna Albă, de către grănicerii sovietici. De aceea, din anul 2011, ziua de 1 aprilie este comemorată ca fiind ”Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie”. Despre momentul istoric trăit la Putna în clipele comemorării a vorbit arhid. prof. univ. dr. Vasile Demciuc, care s-a adresat și tinerilor de față: „Mă uit la dumneavoastră, tineret în frumoase straie bucovinene, să știți că această clipă va fi peste câteva momente o clipă de istorie. Voi ați scris în acest moment o clipă de istorie, pentru că ați adus în inima voastră un moment de amintire. Ați auzit la sfârșitul slujbei Veșnica Pomenire adusă celor care acum 80 de ani, dorind să-și apere țara și să arate că sunt români adevărați, au fost din păcate ciuruiți de gloanțele nemiloase ale unei stăpâniri trecătoare, dar care a lăsat urme adânci în istoria și sufletul nostru românesc.”

De la Cernăuți, urmașii victimelor de atunci au fost prezenți la comemorare

Evocările momentelor tragice suferite de românii bucovineni la Fântâna Albă s-au făcut auzite prin vocea prof. univ. academician Alexandrina Cernov de la Cernăuți, care a remarcat lipsuri de comunicare istorică în manualele românești și demersuri ale presei ucrainene pentru deformarea adevărului istoric:

”În manualele de istorie din România nu există informații și mărturii despre masacrul petrecut în nordul Bucovinei începând cu 1940 și continuând până prin 1947. Nu este relatată nicăieri intervenția brutală a grănicerilor și securității rusești asupra populației românești din satele Bucovinei și asupra coloanei pașnice de români în poiana de la Varnița. Nu există nici măcar o filă despre aceste evenimente în aceste cărți care oglindesc istoria românilor. Astăzi este o lecție de istorie pentru tinerii prezenți aici, care unii au aflat pentru prima dată ce s-a întâmplat atunci, fiind astăzi o istorie tragică.

După toate pomenirile și evenimentele derulate în acești ani pentru comemorarea victimelor de la Fântâna Albă, am conștientizat că am pășit chiar astăzi pe drumul unui nou conflict. A început o nouă luptă, lupta pentru Adevărul despre Fântâna Albă. Și asta din cauza faptului că pentru prima dată în acești 80 de ani, presa ucraineană a început să publice dezinformări despre cele petrecute la Fântâna Albă, spunând că acolo accidental au murit circa 50 de oameni. Acesta este un neadevăr, pentru că martorii acelor evenimente vorbesc despre altceva. În 1991 erau încă vii unii din cei care au scăpat din acel marș, iar ziariștii noștri din Cernăuți, Suceava și Rădăuți au înregistrat mărturiile și amintirile acestor oameni, pe care le-au publicat în presa vremii. Sunt mărturii cutremurătoare despre acel sinistru eveniment, pe care nimeni nu are dreptul de a le ascunde astăzi.”

Programul artistic dedicat victimelor opresiunii staliniste a fost deschis de un grup de 6 copii de la Școala Populară de Artă și Civilizație Românească ”Ciprian Porumbescu” din Cernăuți, intitulat Grupul ”Perla”, condus de Iurie Levcic, președintele unei asociații neguvernamentale românești din Cernăuți, care a spus în deschidere: ”Am ajuns aici, la Putna, pentru a aduce un omagiu celor căzuți la Fântâna Albă. Dimineață am făcut același lucru la Fântâna Albă și suntem astăzi cu gândul și cu sufletul alături de întreaga Românie, care astăzi comemorează jertfele de la Fântâna Albă. Să-i pomenim și să facem tot posibilul ca așa tragedii ca la Lunca și la Fântâna Albă să nu se mai întâmple. Aceștia sunt doar șase din cei 80 de copii din grup, care astăzi v-au adus acele cântece cu care noi acolo ne alinăm dorul și ne mângâiem auzul, pentru că suntem români.”

Au urmat Grupul Vocal ”Răzeșii Bucovinei” de la Horodnic de Sus și, cu un frumos program de cântec și poezie intitulat ”Să nu ne uitați”, Grupul vocal instrumental „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus. Înaltele fețe bisericești și cei prezenți la comemorare au depus flori și au aprins lumânări la Portalul Memorial. Clopotele au răsunat îndelung la ora 18.00 în întreaga Bucovină, inclusiv în Regiunea Cernăuți, amintind de jertfa celor din satele Crăsnișoara Nouă, Crăsnișoara Veche, Budineț, Davideni, Igești, Cireșul, Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Bănila pe Siret, Crasna, Ciudei, Suceveni, Corcești, Carapciu, Cupca, Dimca și Iordănești, copii, femei, bătrâni și bărbați, uciși fără milă la 1 aprilie 1941, în Poiana Varnița de la Fântâna Albă.