TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
joi, 20 feb 2020 - Anul XXV, nr. 41 (7346)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9263 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0599 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

PRO SĂNĂTATE

Transformările produse de emoţii în corp

De fiecare dată când activăm un gând producem substanţe chimice care determină emoţii specifice în organism. După un timp, organismul se obişnuieşte cu nivelul de substanţe care ne circulă prin sânge, înconjurând celulele şi inundând creierul. Orice fluctuaţie ce apare din punct de vedere al compoziţiei chimice a organismului are ca rezultat apariţia unei stări de disconfort. Când activăm un gând, reacţionăm prin producerea de substanţe chimice, mai exact neurotransmiţători, peptide şi hormoni. Ori de câte ori ne gândim la ceva, în spaţiul sinaptic dintre neuroni acţionează neurotransmiţătorii activând reţelele nervoase conectate la conceptul sau amintirea respectivă.

Tuturor amintirilor noi le ataşăm o componentă emoţională. Aproape toate gândurile noastre sunt legate de anumite emoţii de diferite intensităţi pe care când le actualizăm evocăm automat şi emoţiile stocate împreună cu aceste gânduri. Actualizând combinaţiile de amintiri legate de oameni, locuri, obiecte, momente şi evenimente – fiecare cu propriile sale asociaţii emoţionale – activăm reţelele nervoase interdependente conectate de fiecare dintre ele. Odată activat, acest cadru mental duce la secreţia de substanţe chimice atât la nivelul sinapselor dintre neuroni, cât şi la nivelul hipotalamusului. Fiecare gând îşi are propria semnătură chimică în corpul nostru.

Hipotalamusul fabrică o gamă variată de peptide; dispune de un „laborator de reţele” care ia fiecare gând activat din creier şi fiecare emoţie pe care o trăim şi foloseşte peptidele ca să producă o semnătură chimică corespunzătoare. El determină circulaţia fluidelor sexuale, ne activează fluidele creatoare şi ne motivează prin fluidele concurenţiale. Tot el monitorizează cantităţile din fiecare peptidă care circulă în fiecare reacţie chimică din organism. Hipotalamusul este partea cea mai alimentată cu sânge din creier.

Cercetătorii au realizat studii de laborator pe şapte emoţii: agresivitate, tristeţe, frică, bucurie, surprindere, dispreţ şi dezgust. Au descoperit că toate aceste emoţii transmit un mesaj către glanda pituitară, iar hipotalamusul prepară o serie de peptide corespunzătoare fiecărei emoţii în parte. Aceste peptide sunt eliberate în sânge şi îşi croiesc drumul către diverse locuri din organism. De exemplu, o persoană care a fabricat ani de zile emoţii de genul ruşinii şi agresivităţii va avea zone ale corpului ce au dezvoltat un număr uimitor de mare de zone de receptare pentru substanţele acestor două emoţii. Odată dezvoltate aceste zone de receptare, persoana în cauză este din ce în ce mai predispusă să trăiască stări de ruşine şi agresivitate, indiferent cât de mult doreşte să se schimbe şi să îşi transforme viaţa, deoarece deja dispune de o reţea nervoasă bine dezvoltată şi de conexiuni pentru stările de ruşine şi agresivitate. Persoana poate să fi moştenit reţele neuronale, zone de receptare şi conexiuni de la unul din părinţi sau poate să o formeze prin experienţe traumatice. Dacă a avut părinţi foarte exigenţi, cu aşteptări exagerate din partea ei, aşteptări pe care le-a dezvoltat şi perfecţionat şi ea la rândul ei, automat şi-a configurat structura neuronală în aşa fel încât ea să se activeze ori de câte ori i se pun la îndoială competenţa sau capacităţile. Ruşinea resimţită în anumite situaţii este uşor de transformat în agresivitate şi reprezintă o potenţială supărare a ei pe sine însăşi în cazul unei nereuşite. Dacă toată viaţa a trăit în ruşine şi furie împotriva ei însăşi, având amintirea tuturor eşecurilor imprimantă în reţelele nervoase, înseamnă că a dus o viaţă în care substanţele chimice specifice ruşinii şi agresivităţii i-au circulat constant prin organism dezvoltând mii de zone cu receptori la care să se poată ancora aceste substanţe.

Atunci când declanşăm un proces de vindecare este indicat să ţinem cont de toate aceste particularităţi şi să ne ghidăm terapia pe etape, folosind simultan mai multe tehnici, în aşa fel încât să ne dezvoltăm noi reţele neuronale, să ne schimbăm chimia internă a organismului, să eliberăm emoţiile negative din organe şi să dezactivăm zonele de receptare neproductive din corp.

 

Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753937223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Transformările produse de emoţii în corp.
 Vizualizări articol: 1491 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.88/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.9 din 34 voturi
Transformările produse de emoţii în corp4.9534

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei