Nici o instituţie a statului nu controlează bureţii vânduţi în piaţă

Culegerea ciupercilor din pădure este o activitate despre care se poate spune că este tradiţională în judeţul Suceava. Mii de suceveni care consideră că pot diferenţia ciupercile comestibile de cele necomestibile şi de cele toxice merg în păduri ”la bureţi”, hribii, ghebele şi gălbiorii fiind ingrediente care toamna sunt pe mesele din marea majoritate a bucătăriilor bucovinene. Cei care nu cunosc ciupercile cumpără din piaţă sau de la vânzătorii ambulanţi de pe marginea drumurilor sau din sate. În piaţă, pornesc de la premiza că acesta este un spaţiu în care produsele aduse spre vânzare sunt controlate şi nu pun în pericol sănătatea şi viaţa celor care le consumă. Doar că în realitate lucrurile nu stau deloc aşa. Am întrebat la Direcţia Sanitar Veterinară şi Siguranţa Alimentelor, la Direcţia de Sănătate Publică, Agenţia de Protecţie a Mediului, Direcţia Agricolă şi Direcţia Silvică cine verifică toxicologic, chimic, biologic sau măcar ”ochiometric”, din punct de vedere morfologic, dacă ciupercile de pădure vândute pe tarabele pieţelor din judeţ. Răspuns: nimeni. Vânzarea acestora în pieţe este ilegală, deci nu se controlează o marfă care nu are ce căuta acolo.

Lanţul ilegalităţii porneşte din pădure, de la momentul culegerii. Direcţia Silvică ne-a comunicat că, în conformitate cu Codul Silvic, art. 58 (4) şi (5), ”produsele pădurii aparţin proprietarilor sau deţinătorilor acesteia”,  recoltarea şi/sau achiziţionarea lor se fac/se face pe baza autorizaţiilor emise de ocolul silvic şi a autorizaţiei de recoltare/achiziţionare emise Agenţia pentru Protectia Mediului.

15 firme au dreptul să culeagă din pădurile statului 142,5 tone ciuperci, în acest an

În iunie, Direcţia Silvică organizează licitaţiile pentru cesionarea dreptului de a culege ciuperci comestibile din fondul forestier proprietate publică a statului. În acest an, au câştigat dreptul de a recolta 142,5 tone de ciuperci comestibile 15 firme de profil, dintre care 5 sunt din judeţul Suceava. Tariful de cesiune pe care acestea trebuie să-l achite este stabilit per kilogram şi în funcţie de specia culeasă. Obligaţia Direcţiei Silvice, asumată prin contract, este ca nici o altă firmă, în afara celor care au câştigat la licitaţie, să nu culeagă ciuperci comestibile din pădurile statului. Pentru persoanele fizice, Direcţia Silvică Suceava nu a pus interdicţii, cu condiţia ca ciupercile culese să fie folosite pentru consum propriu şi să nu fie comercializate. Cantitatea care poate fi culeasă este de aproximativ 3 kg/zi. Deci din punctul de vedere al silvicultorilor, ciupercile recoltate de cele 15 firme ajung la punctele de colectare, iar cele culese de persoane fizice sunt pentru uz propriu, deci nu au cum să ajungă în pieţe sau la marginea drumului la vânzare.

APM autorizează, la rândul său, culegerea ciupercilor, dar numai pentru firmele care au cesionat acest drept de la Direcţia Silvică.

Doctorul veterinar Ioan Corduneanu, şef DSVSA: vânzarea ciupercilor de pădure în pieţe este ilegală

DSVSA, care are în competenţă siguranţa alimentelor, rezolvă problema la fel de simplu. Directorul  Ioan Corduneanu ne-a declarat că vânzarea ciupercilor de pădure în pieţe este ilegală şi este treaba administratorului pieţei să nu permită accesul acestor comercianţi în spaţiul rezervat produselor alimentare şi în afara zonei amenajate pentru produse alimentare. Dr. Corduneanu a arătat că anul trecut, pentru astfel de abateri la Piaţa Centrală din municipiul Suceava, administraţia locală a primit amenzi de 4.000 de lei, pe care le-a contestat în instanţă. În acest an, până acum DSVSA s-a rezumat la atenţionări şi avertismente. În ceea ce priveşte controlul ciupercilor, laboratorul DSVSA poate efectua analize doar pentru depistarea pesticidelor şi radioactivitatea, dar sunt scumpe şi nu le cere nimeni.

Atribuţii de control al ciupercilor ar mai avea, teoretic, DSP, date prin Legea nr. 30/2006 privind regulile de sănătate publică la folosirea ciupercilor din flora spontană, republicată în 2008, dar ale cărei norme de aplicare nu au apărut nici până astăzi, deşi termenul era de 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

DSP ar trebui să controleze ciupercile după o lege fără norme de aplicare

Conform acestei legi fără aplicabilitate, comercializarea, prelucrarea şi utilizarea în alimentaţie a ciupercilor din flora spontană este permisă ”numai după ce au fost controlate şi stabilite ca fiind comestibile de către un inspector specializat în domeniul sănătăţii publice şi epidemii, care eliberează un certificat de calitate”.

Aceeaşi lege precizează că ciupercile pot fi comercializate în pieţele de desfacere angro, pieţele şi halele desemnate în acest scop de autorităţile locale, în acele unităţi comerciale a căror autorizaţie de funcţionare cuprinde şi desfacerea ciupercilor sau în alte locuri desemnate în acest scop de către autorităţile locale. Inspectorul de specialitate ar trebui să verifice tot stocul dacă este comestibil şi să supravegheze vânzarea.

Dincolo de faptul că legea nu are norme de aplicare, la DSP Suceava nu există nici un inspector specializat în verificarea ciupercilor de pădure, iar instituţia nu face analize toxicologice.

De altfel, în România există un singur astfel de laborator acreditat, la Bucureşti.

Am căutat o firmă care se ocupă de colectarea ciupercilor pentru a afla cum poate, totuşi, cineva care nu cunoaşte ciupercile să le cumpere în condiţii de siguranţă. Ciprian Budău este responsabil de calitate la Rom Funghi SRL Bihor. El ne-a declarat că această firmă vinde doar hribi şi gălbiori, în formă congelată, prin intermediul a trei lanţuri de supermarketuri: ”O parte dintre analize le facem aici, în Bihor - pentru metale grele, pesticide, radiaţii şi microbiologice. Analizele toxicologice le facem la un laborator partener din Italia. Nu vindem în pieţe, doar prin supermerketurile din România”.

Ciupercile nu se culeg după ploaie şi nici în sacoşe sau saci din material plastic

Necesitatea verificării ciupercilor de pădure derivă din faptul că foarte multe dintre acestea nu sunt doar necomestibile, ci toxice sau mortale. Numai în ultima săptămână, la Spitalul de Urgenţă Suceava au fost 11 cazuri de intoxicaţii provocate de consumul de ciuperci.

Preşedintele Societăţii Micologice din România, în perioada 2007-2014, conf. univ. dr. Margareta Grudnicki,  de la Facultatea de Silvicultură a Universităţii ”Ștefan cel Mare” Suceava, avertizează asupra riscurilor la care se expun cei care cumpără ciuperci din pieţe sau de la colţul străzii. Ea ne-a declarat, ieri, că există specii de ciuperci comestibile şi specii toxice foarte apropiate ca aspect şi a subliniat că pentru identificare sunt necesare analize chimice.

Mai mult decât atât, printre culegători sunt foarte multe persoane neavizate, inclusiv copii, iar ciupercile culese de acestea ajung la vânzare. ”Ciupercile se culeg obligatoriu întregi, cu pălărie şi picior, tocmai pentru a putea fi mai bine identificate. Dacă sunt fragmentate, printre acestea se pot strecura şi fragmente de ciuperci toxice şi astfel tot ceea ce se găteşte devine toxic. Culegătorii trebuie să fie persoane avizate, care recoltează doar speciile pe care le cunosc foarte bine”, a afirmat conf. univ. Grudnicki.

Foarte important, a precizat ea, niciodată nu se culeg ciuperci imediat după ploaie pentru că se alterează foarte uşor şi nu se folosesc sacoşe sau saci de material plastic: ”Ciupercile se culeg doar în coşuri de nuiele sau în saci de iută”. La identificarea ciupercilor se au în vedere aspectul general, forma şi culoarea pălăriei şi piciorului; locul în care cresc; forma în care cresc (izolat sau în grupuri); perioada anului, în care apar; comparaţia cu alte specii. Dar în cazul unor specii foarte asemănătoare ca aspect, chiar şi un ochi avizat se poate înşela, de aceea analizele chimice rămân singura modalitate certă de identificare.

Ghid de identificare a ciupercilor, disponibil de anul viitor la USV

Universitarul sucevean a mai spus că lucrează la un ghid de identificare a principalelor specii de ciuperci, care va fi pus atât la dispoziţia inspectorilor din instituţiile de control, cât şi a culegătorilor de ciuperci de pădure.

Peste aspectele care vizează securitatea alimentară, menţionăm că în conformitate cu Legea nr. 171 din 16 iulie 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, recoltarea din fondul forestier naţional a ”produselor nelemnoase specifice”, respectiv faună de interes cinegetic, peşte din apele de munte, din crescătorii, bălţi şi iazuri din fondul forestier, fructe de pădure, seminţe forestiere, ciuperci comestibile din flora spontană, plante medicinale şi aromatice, răşină şi alte produse, fără acordul proprietarului şi/sau al ocolului silvic care asigură administrarea pădurii constituie contravenţie silvică şi se sancţioneazã cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei. Aşa cum am mai menţionat, Direcţia Silvică Suceava permite recoltarea a aproximativ 3 kg ciuperci/ zi/ persoană.