Flutur a invitat un grup de parlamentari austrieci să viziteze judeţul Suceava

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a invitat un grup de parlamentari austrieci să viziteze judeţul şi să participe la o întâlnire cu aleşii judeţeni. Gheorghe Flutur a făcut această invitaţie după discursul pe care l-a ţinut marţi seara în Parlamentul de la Viena, în care i-a evocat pe deputaţii bucovineni din perioada 1861 – 1918.  După acest moment, Gheorghe Flutur a depus buchete de flori pe locurile ocupate de deputaţii pe care i-a evocat în discursul său. Șeful administraţiei judeţene a precizat că în mandatul care a început în anul 1911, parlamentarii bucovineni erau constituiţi în grup parlamentar propriu, Club Parlamentar Român, iar un bucovinean, Constantin Isopescul-Grecul, era vicepreşedintele Camerei Deputaţilor de la Viena. „A fost un moment cu adevărat emoţionant. Demn de apreciat a fost şi faptul că inclusiv sala, precum şi locurile parlamentarilor sunt păstrate din acea perioadă, inclusiv suportul pentru condei şi pentru cerneală, aşa cum erau în anul 1878”, a spus preşedintele CJ Suceava.

Bucovina a avut 83 de reprezentanţi în Parlamentul de la Viena

În discursul ţinut marţi seara, Gheorghe Flutur a amintit că Bucovina fost reprezentată de 73 de deputaţi, în 12 sesiuni parlamentare, şi de 10 reprezentanţi în Camera superioară – Camera Domnilor. El a explicat că reprezentanţii Bucovinei în Parlamentul de la Viena reflectau şi structura etnică a populaţiei, din statistici rezultând că, pentru perioada 1861-1918, din cei 73 de deputaţi, românii au deţinut 35 de mandate (47,94%), germanii, 16 mandate (21,92%), ucrainenii, 10 mandate (13,70%), evreii şi armeano-polonii, câte 6 mandate (8,22% fiecare). Gheorghe Flutur a mai făcut şi o scurtă trecere în revistă a perioadei în care Bucovina a fost inclusă în rândul ţărilor şi al provinciilor Coroanei de Habsburg – timp de 143 de ani, de la 1775 până în 1918, subliniind că la început, Bucovina a avut administraţie militară austriacă, apoi, la 10 ani după anexare, în 1785, Bucovina a fost încorporată Galiţiei, ca simplu ţinut administrativ, timp de 64 de ani.

Preşedintele CJ Suceava a mai spus că aportul parlamentarilor bucovineni în Parlamentul de la Viena a fost unul semnificativ, atât în elaborarea legilor fundamentale, Constituţia şi Legile electorale, pentru întreg Imperiul, cât şi a unor legi şi demersuri sectoriale, precum şi pentru promovarea intereselor provinciei Bucovina.

El a amintit şi de personalităţile bucovinene din Parlamentul de la Viena, printre care se numără Eudoxiu Hurmuzaki, om politic, apărător al autonomiei ducatului, care în 1864 este numit căpitan al ţării şi conduce lucrările Dietei Bucovinei, Alexandru Petrino, 1870-1871 ministru al Agriculturii,  Constantin Tomaşciuc, primul rector al Universităţii din Cernăuţi, Ioan Lupul, din 23 martie 1893 vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Constantin Isopescul-Grecul, vicepreşedinte al Camerei, din 1911,  Iancu Flondor, artizan al unirii Bucovinei cu România, Anton Kochanowski, primar al oraşului Cernăuţi, Felix Maria Pino Friedenthal, fost şi ministru al Comerţului, Eusebiu Popovici, membru al Consiliului Școlar al Austriei, membru al Academiei Române, Siegmund Conrad-Eybesfeld, ministru al Cultelor şi Învăţământului, Vladimir Repta, mitropolit al Bucovinei.