La 35 de ani, i-a recidivat un cancer operat în Bucureşti, medicul care a efectuat intervenţia nespunându-i că are nevoie în continuare de tratament

O femeie de doar 35 de ani, mamă a trei copii, a ajuns, luni, în stare foarte gravă în Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, cu o recidivă a unui cancer operat şi netratat la Institutul Oncologic din Bucureşti.

Directorul medical al spitalului, doctorul oncolog Doina Ganea-Motan, a declarat, ieri, în conferinţă de presă, că pacienta diagnosticată cu cancer ovarian operat în aprilie la Institutul Oncologic Bucureşti nu a fost tratată mai departe ”din lipsă de comunicare între echipa de acolo şi pacientă şi familia acesteia”. Femeii i s-a făcut la Bucureşti biopsie, dar rezultatul a rămas undeva într-un sertar din spitalul din Capitală.

Pacientei, care este dintr-un sat din judeţul Suceava, ”nu i s-a comunicat că trebuie să vină după examenul histopatologic”. ”Nu există la nivel naţional o formă de comunicare statuată pentru examenul histopatologic pentru că nu întotdeauna deplasările sunt uşor de suportat de pacient sau de familie. Nici ea n-a ştiut că trebuie să facă acest lucru, dar nici nu este o procedură prin care să se comunice examenul histopatologic, dacă intervenţia chirurgicală s-a efectuat într-o clinică sau spital extrateritorial domiciliului”, a arătat dr. Ganea-Motan.

Și astfel, din aprilie până în data de 19 septembrie, pacienta nu a urmat nici un tratament, iar luni s-a internat cu sindrom anemic sever în secţia Oncologie a Spitalului de Urgenţă Suceava, unde i s-a descoperit o nouă tumoră la nivelul intestinului gros.

O procedură modernă disponibilă la Spitalul de Urgenţă a rezolvat pe moment problema

Dr. Ganea-Motan a declarat că, în perioada evaluării, leziunea de la nivelul intestinului a devenit simptomatică prin sângerare, ”sângerare atât de masivă încât n-am putut-o controla”, singura procedură care şi-ar fi putut dovedi eficienţa fiind una de radiologie intervenţională.  Cel care a efectuat-o a fost dr. Mihai Creţeanu jr., care prin chemoembolizare selectivă la nivelul arterelor iliace interne şi ramurei rectale din artera mezenterică a reuşit să oprească sângerarea. Metoda constă în  infuzia la nivelul formaţiunilor tumorale a anumitor substanţe chimioterapice amestecate în anumite doze şi secvenţialitate urmate de embolizare, adică ocluzia sau astuparea vaselor de sânge pe care s-a lucrat pentru un mai bun efect terapeutic.

În paralel, biopsia efectuată la Suceava a arătat că noua tumoră este o formă rară de recidivă a cancerului ovarian şi nu o a doua localizare.

Deocamdată, pacienta a trecut de pericolul şocului hemoragic, care era aproape iminent, se află internată la Terapie Intensivă şi urmează a fi transferată la o clinică unde există o echipă experimentată în această secţiune a chirurgiei oncologice, probabil Spitalul Clinic ”Sfânta Maria” sau Fundeni, unde va fi acceptată.

”Fără această chemoemblozare, care cu siguranţă nu se face în nici un alt spital judeţean, pacienta nu ar fi putut supravieţui pentru că nu aveam o metodă de control a hemoragiei”, a precizat dr. Ganea-Motan.

Nu există proceduri standard de comunicare obligatorie a rezultatelor proaste la analize

Întrebată care este prognosticul pentru această femeie, dr. Ganea-Motan a spus că este rezervat, chiar şi după aplicarea unui procedeu chirurgical ”extrem de radical şi pe care numai o echipă superprofesionistă îl poate realiza”. ”Neavând nici un fel de tratament postoperator (n.r. după prima operaţie) şi ajungând în această situaţie, chimioterapia care se va institui ulterior unui eventual tratament chirurgical radical nu va putea evita drama pe care o va dezvolta după o bucată de vreme, având şi un factor de risc al vârstei. Încercăm în disperare absolut orice pentru a mai face ceva pentru ea”, a subliniat medicul.

În ceea ce priveşte atitudinea medicilor din Bucureşti în cazul de faţă, directorul medical al Spitalului de Urgenţă Suceava a spus că astfel de situaţii apar deoarece în clinicile universitare, din cauza volumului mare de activitate şi a numărului redus de medici anatomo-patologi, perioada până la aflarea rezultatului examenelor histopatologice este mult mai mare decât la Suceava, de exemplu. Rezultatul poate ajunge la medicul de caz mult timp după ce pacientul a fost externat. Într-o ţară normală, cu un sistem medical sănătos,  medicul care a operat sau asistenta-şefă ar pune mâna pe telefon şi ar informa imediat pacientul sau medicul de familie al acestuia, ale căror date de contact se află teoretic în fişa medicală. În România, din păcate, nu se întâmplă aşa sau nu s-a petrecut astfel în cazul de faţă, nepăsarea dovedindu-se de-a dreptul criminală.

”Nu ştiu ce proceduri de comunicare are Institutul Oncologic şi nici nu ştiu să existe proceduri standard de comunicare, când comunici, cui comunici. În cazul acestei paciente, nu ştiu unde a stat rezultatul, dar la ea nu a ajuns”, a spus dr. Ganea-Motan, când a fost întrebată dacă spitalul din Bucureşti nu avea obligaţia să-i comunice pacientei rezultatul unei analize vitale.