Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Motivele pentru care conducerea Muzeului Bucovinei a decis închiderea accesului în curtea interioară şi la punctele de belvedere din Cetatea de Scaun a Sucevei, pe durata desfăşurării Festivalului Medieval, au făcut subiectul unei analize, ieri, la nivelul Consiliului Judeţean Suceava.
Concluziile vor fi prezentate astăzi. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, a declarat, ieri, că nu se pronunţă până când nu ascultă argumentele celor de la muzeu. ”Astăzi facem o analiză internă, să vedem dacă se justifică, la evenimente de amploare, cu număr foarte mare de oameni, închiderea curţii interioare şi a punctelor de belvedere pentru că, din păcate, lucruri neprevăzute se întâmplă. Chiar sâmbătă, la Ziua Marinei, la Constanţa o fetiţă a căzut de la înălţime, iar unul dintre obiectivele noastre fundamentale este să asigurăm siguranţa tuturor vizitatorilor, în condiţiile în care Cetatea de Scaun are foarte multe părţi construite care sunt la înălţime”, a declarat Nechifor.
Ceea ce a iritat o parte a publicului, în legătură cu Festivalul Medieval care a avut loc la sfârşitul săptămânii la Cetatea de Scaun, nu a fost doar închiderea curţii interioare la un eveniment care ar fi trebuit să fie un prilej de promovare a oraşului, ci şi faptul că uşile s-au deschis pentru comisarul european pentru politici regionale Corina Creţu, care a dorit să vadă rezultatul lucrărilor de reabilitare, finanţate din bani europeni. Conducerea muzeului a motivat restricţionarea accesului prin lipsa personalului cu care să asigure atât protecţia vizitatorilor, cât şi paza echipamentelor şi instalaţiilor de zeci de mii de euro montate în cetate prin intermediul proiectului european de reabilitare.
Limitarea accesului, metoda cea mai comodă
Aceste aspecte ar fi putut fi rezolvate prin achiziţionarea şi montarea unui sistem de supraveghere video a cetăţii, elaborarea unui regulament strict de vizitare, prin care publicul să fie informat exact ce are voie şi ce nu în incinta monumentului istoric şi prin montarea unor plăcuţe de avertizare asupra riscurilor. Dacă pentru sistemul de supraveghere este nevoie de fonduri şi proceduri de achiziţie care se pot întinde pe durata a mai multe luni, celelalte lucruri ţin doar de management, de pregătirea optimă pentru un eveniment aflat la a IX-a ediţie şi a cărui dată este cunoscută cu un an înainte să aibă loc. Ne aşteptăm de la conducerea muzeului să ne comunice astăzi câţi agenţi de pază ar fi fost necesari în cetate pe durata celor trei zile de festival pentru ca oamenii să poată avea acces nerestricţionat, dacă a făcut demersuri în acest sens la Consiliul Judeţean sau Primăria Suceava şi a fost refuzată şi de ce nu există nici la această dată un regulament de vizitare afişat.
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, aflat în concediu medical în urma unei intervenţii chirurgicale, a declarat că firma de pază de la cetate ar fi sponsorizat festivalul cu încă patru posturi pentru spaţiile din incintă. Oferta nu a fost însă fructificată de directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, Ioan Mareş, care asigură conducerea pe durata cât Ursu este indisponibil medical, cea mai comodă decizie fiind aceea de restricţionare a accesului.
Astfel, ediţia 2015 a festivalului medieval, prima de la reabilitarea Cetăţii de Scaun, s-a remarcat mai mult prin scandalul porţilor închise decât prin faptul că acest eveniment a devenit, de-a lungul anilor, unul de referinţă la nivel naţional.
Proiectul de reabilitare a Cetăţii de Scaun şi a zonei de protecţie a acesteia a avut o valoare de 44 de milioane de lei, asiguraţi din fonduri europene.
