Cripta familiei Hagi va fi evidenţiată în cadrul ansamblului monumental al bisericii armeneşti „Sf. Simion”

La dorinţa comunităţii armene sucevene cripta familiei Hagi va fi evidenţiată în cadrul ansamblului monumental al bisericii armeneşti „Sf. Simion”.

Propunerea va fi inclusă în protocolul încheiat în urma întâlnirii de lucru, care va fi semnat în aceste zile

Cu prilejul reînhumării osemintelor omeneşti dezgropate în vechiul cimitir armenesc al Bisericii „Sf. Simion”, care a avut loc cu o săptămână în urmă, dr. Ioan Foit, preşedintele Filialei Suceava a Uniunii Armenilor din România, a adus la cunoştinţa PS Datev Hagopian, Episcopul Eparhiei Armene din România, dorinţa de a fi evidenţiată în ansamblul monumental cripta familiei Hagi, binefăcătoarea comunităţii armene sucevene.

Întâistătătorul Arhiepiscopiei Armene din România, care cu ocazia vizitei sale la Suceava s-a întâlnit cu responsabilii implicaţi în derularea proiectului care vizează „Consolidarea, reabilitarea, protejarea şi valorificarea durabilă a monumentelor de sec. XVII şi XVI, aflate în Patrimoniul Naţional şi cunoscute sub numele de <Turnul clopotniţă> şi <Biserica Sf. Simion din Suceava>” şi a discutat cu aceştia o serie de modificări ale proiectului, a agreat propunerea şi a solicitat ca aceasta să fie inclusă în protocolul încheiat în urma întâlnirii de lucru, care va fi semnat în aceste zile.

Dorinţa comunităţii armene sucevene este dovada preţuirii şi respectului pentru familia Hagi

Dr. Ioan Foit, care împreună cu preotul paroh al Bisericii Armene din Suceava, Torkom Mandalian, şi ing. Florin Simion Egner, din partea Congresului Eparhial al Bisericii Armene din România, au fost desemnaţi de PS Datev Hagopian să-l reprezinte şi să semneze protocolul, spune că dorinţa comunităţii armene sucevene este dovada preţuirii şi respectului pentru familia Hagi, care a donat întreaga sa avere pentru beneficiul comunităţii.

Monumentul funerar al familiei Hagi, cu crucea din marmură neagră pe care sunt gravate numele soţilor Christea (1855-1928) şi Mathilde (1868-1920), ar fi rămas dincolo de zidul care, prin proiect, va despărţi cimitirul de ansamblul monumental al Bisericii „Sf. Simion” şi Turnul clopotniţă (Turnul Roşu).

Binefăcătorii comunităţii armene sucevene (care au reparat biserica în cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea, au ridicat şcoala şi orfelinatul armenesc din curtea Bisericii „Sf. Cruce”, au donat terenul pentru construcţia Bisericii Evanghelice de pe Strada Armenească şi - prin Fundaţiunea Christea şi Mathilde Hagi - au făcut numeroase acte de caritate) ar fi rămas în spatele zidului, dincolo de lapidarium-ul cu lespezi funerare armeneşti.

Ca urmare a acestei dorinţe comunitare, realizatorii proiectului vor trebui să găsească o soluţie

Ca urmare a acestei dorinţe comunitare, realizatorii proiectului, al cărui coordonator este prof. dr. arhitect Virgiliu Polizu, vor trebui să găsească o soluţie astfel încât între cripta familiei Hagi şi platoul cu deschidere către construcţia intitulată „Morminte comune armene” (care adăposteşte osemintele reînhumate cu o săptămână în urmă) să existe vizibilitate şi o cale de acces.

Cripta familiei Hagi din cimitirul armenesc se află aproape faţă în faţă cu uşa de intrare în Biserica „Sf. Simion”, axă pe care s-ar integra şi hacikar-ul (crucea din piatră specific armenească) care va marca central perimetrul mormintelor comune.

Dr. Ioan Foit spune că astfel Biserica „Sf. Simion”, mormintele cu osemintele reînhumate ale strămoşilor şi monumentul funerar al binefăcătorilor comunităţii armene sucevene se vor afla pe o axă a memoriei şi a respectului pentru înaintaşi.