Luptătorul de MMA Gheorghe Ignat, condamnat la patru ani de închisoare cu executare

Luptătorul de MMA Gheorghe Ignat, alias “Ursul Carpatin”, fostul multiplu campion al greilor la lupte greco-romane, dar şi campion naţional şi vicecampion european la Sambo, în 2014, a primit ieri după-amiază una dintre cele mai grele lovituri ale vieţii. Şi nu în cuşcă sau în ring, ci într-o sală de judecată a Tribunalului Suceava, unde un judecător l-a condamnat la patru ani de închisoare cu executare, în dosarul în care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Suceava îl acuză pe Ignat că a făcut parte dintr-o reţea de fraude informatice.

Sportivul sucevean a fost trimis în judecată la începutul anului trecut sub acuzaţia că, în vara anului 2010, a scos din bancomate aproximativ 150.000 de dolari australieni (circa 100.000 de euro) prin folosirea de dispozitive de skimming, care copiază banda magnetică a cardului introdus în bancomat, fiind folosită şi o cameră de luat vederi pentru a reţine codul PIN al cardului. Faptele au fost comise în special la ATM-uri din oraşele de pe coasta de est a Australiei (Sidney, Melbourne etc.), iar, aşa cum arătau anchetatorii în rechizitoriu, rolul principal al lui Gheorghe Ignat era acela de „a sta de şase”, mai exact de a asigura paza, principalul autor al faptelor fiind un anume Cătălin Zamfirescu, din municipiul Braşov, care a fost arestat preventiv în acea ţară în septembrie 2010 şi ulterior condamnat.

Surse judiciare ne-au declarat că în faţa anchetatorilor Ignat ar fi recunoscut acuzaţiile şi ar fi mărturisit că de vină a fost anturajul în care a intrat, atras de banii pe care amici de-ai săi, din vremea respectivă, îi învârteau. Când a aflat că tot ce are de făcut e să „stea de şase”, a acceptat, mai ales că nu dădea în cap la nimeni şi pe deasupra se afla la mii de kilometri distanţă de casă. Întors în ţară, a regretat şi a luat-o pe calea credinţei, fiind implicat în multe acţiuni caritabile şi de voluntariat, multe dintre ele neştiute de publicul larg.

A deschis şi prima sală de MMA din Moldova, la Complexul Unirea din Suceava, şi şi-a continuat cariera sportivă, reuşind să câştige toate luptele pe care le-a susţinut de atunci, o parte dintre ele transmise în direct de posturi de televiziune centrale. S-a apucat chiar şi de un sport nou, Sambo, trecându-şi în palmares anul trecut titlul de campion naţional şi apoi cel de vicecampion european.

Gheorghe Ignat: “Este o pedeapsă foarte aspră”

Contactat ieri după-amiază, Gheorghe Ignat a preferat să nu comenteze decizia instanţei. “Nu mă pricep. Eu sunt sportiv, nu lucrez în domeniul juridic. Spun doar că din punctul meu de vedere este o pedeapsă foarte aspră, însă eu am învăţat întotdeauna să iau ce este bun, chiar şi din situaţii dezastruoase cum este cea de faţă. Lucrul bun pe care aceste situaţii îl aduc în casa mea este că, în astfel de momente, mângâierea noastră este doar Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, nu vă puteţi imagina câtă linişte şi pace poate Dumnezeu să îţi dea chiar în astfel de situaţii. De aceea, am primit această veste ca pe un lucru prin care eu şi casa mea ne este îngăduit să trecem şi mulţumim Lui Dumnezeu şi pentru astfel de lucruri. Vreau să mulţumesc familiei şi celor care ne sunt alături”, ne-a transmis Ignat, tatăl a trei copii minori, dintre care cel mai mic s-a născut anul trecut.

Alţi doi inculpaţi în dosar au primit şi ei câte patru ani de închisoare

Câte patru ani de închisoare au primit şi ceilalţi doi inculpaţi din acest dosar, Nicolae Sergiu Ceauşu (39 de ani) şi Ovidiu Ionuţ Ţilea (31 de ani), tot din municipiul Suceava. Cei doi, susţineau anchetatorii, decodau datele obţinute prin dispozitivele de skimming, date cu ajutorul cărora se făceau extragerile frauduloase de numerar.

Anchetatorii explicau în rechizitoriu că specialistul în confecţionarea dispozitivelor destinate copierii şi clonării datelor de pe cardurile bancare era Sergiu Nicolae Ceauşu, care, în 2010, era administrator al unei firme care avea punct de lucru în incinta Bazarului Suceava.

Firma respectivă vindea articole de îmbrăcăminte, iar spaţiul din Bazarul municipiului Suceava era compus din două încăperi, prima fiind destinată desfacerii mărfurilor.

Cea de-a doua încăpere, însă, avea rolul de depozit şi birou al lui Ceauşu, iar aici  acesta, susţin ofiţeri din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate, fabrica echipamentele de skimming, precum şi de identificare a datelor de pe cărţile de credit compromise.

Sentinţa de ieri nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel la instanţa superioară.