Festivalul Naţional al Păstrăvului, ediţia a XI-a

În zilele de 16 şi 17 august, la Ciocăneşti, satul cultural al României pentru anul 2014, s-a desfăşurat a XI-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului, manifestare care a atras mii de turişti din ţară şi străinătate. Premergător acestui festival, începând cu 11 august a avut loc săptămâna plutăritului, turiştii asistând la etapele construirii unei plute şi la lansarea la apă a acesteia.

“Năluci pe ape – plutaşii”

Deschiderea ediţiei de anul acesta a Festivalului Naţional al Păstrăvului din comuna-muzeu Ciocăneşti a fost marcată prin lansarea cărţii “Năluci pe ape – plutaşii” a scriitorului Paul Braşcanu şi prin simpozionul “Lada de zestre”.

Cartea „Năluci pe ape - plutaşii” a lui Paul Braşcanu a fost prezentată de col. (r) Ioan Abutnăriţei, cunoscut monograf al zonei Dornelor. Este o lucrare în care autorul redă istoria plutăritului în Bucovina şi în tot bazinul râului Bistriţa.

Autorul a precizat: „Nu se mai aude în văi ecoul vocii lor, dând comenzi scurte, icnite. Nu mai coboară plute pe Bistriţa, la primele lacrimi de soare, strecurate prin cetini de brad şi frunze de arin. Îşi cântă singurătatea doar râul, şoptind în umbra pădurii, prin rădăcini, bulboane şi pietre. Au plecat departe plutaşii, iar urmele lor, săpate în drum fără pulbere, sunt azi... năluci pe ape”.

Ioan Abutnăriţei ne-a spus: „Este o carte care face parte din seria <Istorii şi poveşti din Ciocăneşti>, o carte scrisă foarte bine. Paul Braşcanu chiar a făcut un progres de la prima carte din seria celor pe care doreşte să le scrie despre tot ceea ce se întâmplă în Ciocăneşti. Prima carte, <Oul între simbol şi artă>, ca orice carte de început mai avea şi stângăcii, dar cea despre plutărit este foarte bine documentată, ilustrată cu foarte multe fotografii, unele obţinute cu un efort deosebit din Austria şi din alte zone, care au avut legătură cu Bucovina”.

Expoziţie de lăzi de zestre

Ediţia din acest an a Festivalului Naţional al Păstrăvului a avut o secţiune specială dedicată lăzilor de zestre. De la Marilena Niculiţa, muzeograf la Muzeul Ouălor Încondeiate Ciocăneşti, am aflat că prima expoziţie cu lăzi de zestre a fost organizată anul trecut, tot la Festivalul Păstrăvului, fiind apreciată de cei care au trecut pragul spaţiului expoziţional amenajat în Casa de Cultură “Florin Gheuca”, chiar dacă erau expuse lăzi de zestre numai din Ciocăneşti. A doua expoziţie cu lăzi de zestre din judeţul Suceava a fost vernisată la ediţia din acest an a Festivalului Ouălor Încondeiate, cea de-a treia expoziţie fiind dedicată lăzilor de zestre din Moldova din stânga şi din dreapta Prutului. Pe lângă lăzile de zestre specifice judeţelor din Moldova, a fost prezentată şi lada de zestre a mireselor din satul Bardar – Ialoveni din Republica Moldova.

În cadrul simpozionului dedicat lăzilor de zestre, etnografi din Iaşi, Bacău, Botoşani şi din Republica Moldova, împreună cu moderatoarea întâlnirii, etnograf prof. dr. Angela Olaru, Minorica Dranca, directorul Muzeului de Etnografie şi Folclor Vatra Dornei, şi profesoara Dorina Paicu, preşedinta Asociaţiei Culturale „Vechea Bucovină”, au discutat despre importanţa lăzilor de zestre în viaţa unei familii. Lăzile de zestre reprezentau un semn al hărniciei miresei. Dacă zestrea era până în podul casei era bună de măritat.

„Este o iniţiativă deosebită a ciocăneştenilor învierea tradiţiei lăzilor de zestre, fie şi ca obiect de muzeu. Lăzile de zestre reprezintă o pagină din istoria comunităţilor legată de un moment deosebit din viaţa oamenilor, căsătoria”, a precizat profesoara Paraschiva Abutnăriţei.

Printre exponate s-a aflat şi lada de zestre a Valeriei Ciocan, câştigătoare a premiilor I la toate concursurile etnografice dedicate lăzilor de zestre.  O prezentare care a captivat atenţia celor prezenţi a fost aceea a lăzii din Republica Moldova, „conotaţiile obiectelor din ladă fiind aceleaşi, doar tradiţiile legate de obiceiul pregătirii lăzii sunt un pic diferite”, aşa cum a precizat reprezentanta Ansamblului „Ţărăncuţa” din Bardar - Ialoveni.

Incursiune pe muntele Suhard

Tot sâmbătă a avut loc şi o incursiune pe muntele Suhard împreună cu Grupul vocal instrumental „Piatra Şoimului” din Câmpulung Modovenesc şi cunoscuta solistă Dorica Raţiu. Prima oprire a celor peste 100 de turişti care au urcat pe munte, printre care s-au aflat prefectul Florin Sinescu şi Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a fost la Mănăstirea „Sfânta Cruce” pentru o scurtă rugăciune. Al doilea popas a fost la stâna Şfeţărie, unde gazdele au aşteptat turiştii cu tot felul de bunătăţi tradiţionale. Pe lângă caş şi urdă, toţi cei care au ajuns la această stână au putut degusta cârlan jintuit şi alte bucate din carne de oaie pregătite la ceaun. Turiştii au fost interesaţi şi de modul cum se făcea şvaiţerul, stâna fiind renumită în trecut pentru acest produs.

Plutăritul pe Bistriţa Aurie, ocupaţie străveche a ciocăneştenilor

Plutăritul pe Bistriţa Aurie, ocupaţie străveche a ciocăneştenilor, a fost un alt punct de atracţie al Festivalului Păstrăvului. Sâmbătă, 16 august, turiştii au aşteptat de la ora 13.00 ca plutele să pornească spre Ciocăneşti, dar ploaia căzută două ore mai târziu le-a cam stricat planurile. Abia la ora 16.00, pe o ploaie torenţială, plutele au început să alunece pe Bistriţa, iar după câteva minute soarele a ieşit spre bucuria celor aflaţi pe plute, făcând parcă în ciudă celor care nu au avut umbrele şi îmbrăcăminte groasă şi au renunţat la plimbare.

Duminică, în cadru festiv, primarul Radu Ciocan a oferit câte o diplomă şi o geantă celor cinci plutaşi, Vasile Raia, Vasile Morariu, Savu Rusu, Dumitru Şcheul şi Peter Cântea, care au păstrat tradiţia şi în acest an. Pentru că pe vremuri plutaşii erau cinstiţi de localnici atunci când coborau pe Bistriţa, şi anul acesta sătenii i-au cinstit cu afinată şi palincă. 

Comuna Ciocăneşti poartă de intrare în judeţul Suceava

Ediţia din acest an a festivalului a mai avut în program redeschiderea minei turistice Oiţa, o seară dedicată muzicii folk şi poeziei, printre invitaţi numărându-se Vasile Mardare, Sorin Poclitaru şi Ştefania Iacob. Au fost premiate „Cea mai frumoasă casă tradiţională”, „Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Costumul popular” şi „Lada cu zestre”, spectacolul folcloric „Cântec, joc şi voie bună”, în cadrul căruia au evoluat ansamblurile „La porţile neamului” (Palanca) şi „Poieniţa” (Poiana Stampei), David şi Miruna Ţăran, Laura Erhan, Daggu Project, Alexandru Brădăţan, Vlăduţa Lupău şi Delia.

Festivalul s-a încheiat cu Hora Plăieşilor.

Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a declarat:„Trebuie să fim cu toţii mândri că această comună a câştigat un titlu important în România, fiind desemnată cea mai frumoasă comună din România. Este meritul domnului primar, al Consiliului Local şi al gospodarilor de aici, din Ciocăneşti. Important este că şi Guvernul României a asigurat finanţare prin Autoritatea Naţională de Turism. La fel de important este că încet, încet comuna Ciocăneşti capătă acces către un viitor mai bun pentru că lucrăm şi la drumul naţional 18, dar lucrăm şi la foarte multe proiecte”.

Prezent la manifestările de la Ciocăneşti, prefectul Florin Sinescu a apreciat diversitatea manifestărilor organizate: „În momentul când spunem Ciocăneşti spunem tradiţii, pentru că plutăritul, încondeiatul ouălor, elemente care ţin de filonul românesc al zonei sunt elemente pe care le regăsim la dumneavoastră acasă. Un sat de gospodari care a câştigat un premiu important, Sat românesc cultural, şi totodată o zonă în care lucrurile se desfăşoară după o strategie bine gândită. Primarul şi Consiliul Local au realizat lucruri importante, de la an la an lucrurile înaintează, şi de aceea vă asigur că suntem alături de dumneavoastră. Comuna Ciocăneşti trebuie să fie şi o poartă de intrare în judeţul Suceava, şi acest lucru trebuie să înceapă cu drumul care străbate comuna. Sper ca anul viitor să turnăm covorul asfaltic”.