Cum recunoaștem Serafimii și Heruvimii?

Cuvântul serafim, care provine din ebraică, înseamnă „a arde” și îl găsim menționat în Vechiul Testament. Conform descrierii viziunii prorocului Isaia, serafimii sunt reprezentați cu șase aripi: două ridicate deasupra capului, două în părți și două acoperind picioarele. Chipul lor nu este acoperit. Este zugrăvit ca al unui tânăr cu păr cârlionțat, care în mâna dreaptă poartă un toiag, în capătul căruia se află o tăbliță pe care scrie: „Sfânt, Sfânt, Sfânt...”. În alte reprezentări, serafimii au fețele acoperite de aripi, pentru că nu pot suporta strălucirea orbitoare a lui Dumnezeu. Serafimii sunt întâlniți în cupolă, la apropierea cercului care îl înconjoară pe Pantocrator, dar mai sunt înfățișați și deasupra Sfintei Mese, în reprezentarea Dumnezeiștii Liturghii din absida Sfântului Altar.

În iconografia bisericilor, heruvimii apar mai puțin decât serafimii. Cuvântul heruvim înseamnă „a se ruga”, „a binecuvânta” și este menționat în Vechiul Testament, la prorocul Iezechiel care spune că, într-o zi, s-au deschis cerurile și a avut vedenii dumnezeiești. Cea mai impresionată dintre ele a fost vederea a patru fiare, a căror înfățișare semăna cu chipul omenesc. Fiecare dintre ele aveau mai multe fețe și câte patru aripi; astfel, o față era de om, cea din dreapta era de leu, iar cea din stânga era de vultur; de jur-împrejur erau pline de ochi. Prin urmare, când mergeau fiarele, roțile de lângă ele se învârteau una în alta.

În arta sacră, la reprezentare sunt omise cele trei fețe și s-a restrâns la una singură, acea de om - pentru că celelalte fețe care le-a văzut Prorocul Ieziechel sunt simboluri nepricepute de mintea omenească. Heruvimii sunt întâlniți în reprezentarea Celei de-a doua Veniri a lui Hristos. Un heruvim stă la poarta raiului cu o sabie de foc în mână, după cum spune în cartea Facerii. Astfel, heruvimii îi putem vedea cu aripi în formă de roți cu mulți ochi. Aripile heruvimilor și ale serafimilor simbolizează starea duhovnicească înaltă, cât și viteza disponibilității cu care împlinesc voia lui Dumnezeu, ca mesageri ai săi.

(www.doxologia.ro)