Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Executările silite au devenit o practică obişnuită pentru zilele noastre. Sute sau chiar mii de firme sucevene, dar şi foarte multe persoane fizice au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea achita datoriile. În unele cazuri, împotriva datornicilor au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive, în alte situaţii executarea se face în baza contractului încheiat, la fel de adevărat fiind şi faptul că sunt cazuri în care banca demarează procedurile de executare silită pentru a mai recupera câte ceva din sumele împrumutate.
Ca regulă generală, executările silite vizează terenuri, case sau apartamente, dar sunt şi excepţii.
De exemplu, în urmă cu câteva luni, un executor judecătoresc din Suceava a reuşit, după mai multe tentative eşuate, să vândă la o licitaţie derulată în Rădăuţi un cal, o vacă, un viţel, trei curci şi trei picheri.
„A fost o adevărată aventură să vând aceste animale şi păsări. Norocul a făcut că persoana care le luase în custodie în urmă cu un an şi jumătate şi-a arătat interesul pentru a le cumpăra. În caz contrar, cred că şi astăzi făceau obiectul licitaţiei”, a arătat executorul judecătoresc Sarmis Câmpulungeanu.
Avantaje: lapte, ouă şi ceva zgomot şi mizerie prin curte
Animalele şi păsările au fost parte a unei executări silite mai vechi. Proprietarul a fost scos din imobil cu forţa, dar a refuzat să-şi ia bunurile. Aşa se face că noul proprietar s-a văzut în situaţia de a prelua în custodie tot ce era în curte, inclusiv calul, vaca, viţelul şi păsările: patru curci şi trei picheri.
Pentru că vietăţile trebuiau hrănite, omul a solicitat vânzarea acestora, în ideea de a-şi mai recupera din pierderi. Zis şi făcut. Animalele şi păsările au fost evaluate şi au fost scoase la mezat.
La primele două termene ale licitaţiei nu s-a prezentat nici un muşteriu. Proprietarul trebuia să asigure hrana, pentru că avea vietăţile pe semnătură, iar dacă acestea mureau putea fi tras la răspundere. Ce-i drept a avut şi beneficii: lapte, ouă şi ceva zgomot şi mizerie prin curte.
Cu toată grija gospodarului, una din curci şi-a dat obştescul sfârşit. Nu a avut parte de înmormântare şi nici nu a lăsat vreun testament. Va rămâne un mister dacă a murit de necaz sau de foame.
„Una vacă: culoare neagră, greutate circa 350 kg, vârsta circa 7 ani, calitate - slabă”
Sătul să tot furajeze animalele altuia, noul proprietar s-a gândit că ar fi bine să le cumpere chiar el. La al treilea termen al licitaţiei şi-a luat inima în dinţi şi a acceptat oferta de 75% din preţul iniţial de pornire.
Iar marfa o ştia din propria bătătură şi de pe propria-i muncă. „Una vacă: culoare neagră, greutate circa 350 kg, vârsta circa 7 ani, calitate – slabă”, scria în raportul de evaluare al executorului judecătoresc. Iar preţul de pornire era de 900 de lei. În final, gospodarul a cumpărat-o cu 675 de lei.
La fel s-a întâmplat şi cu cele trei curci de culoare cenuşie,dar şi cu cele trei picheri, tot cenuşii. Pentru 18 lei/pichere şi 24 de lei/curcă, omul a rezolvat o problemă care-i stătea nerezolvată în curte de mai bine de un an.
„A fost pentru prima dată când m-am confruntat cu o asemenea licitaţie, una care nu respectă aproape nici o regulă din cele cunoscute. Exista riscul ca animalele să moară sau să fie furate şi atunci situaţia s-ar fi complicat. Mă aştept ca în viitor să mai apară şi alte situaţii neortodoxe, mai ales că numărul dosarelor care trebuie soluţionate cresc exponenţial”, a concluzionat Sarmis Câmpulungeanu.
