Sindicaliştii din învăţământul sucevean bat la uşa parlamentarilor pentru a „salva învăţământul românesc”

În săptămâna 24-29 septembrie, reprezentanți ai Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava vor „asalta’’ birourile parlamentare ale senatorilor și deputaților din județ, unde vor depune un „Apel pentru salvarea învățământului românesc’’. Acțiunea are ca scop conștientizarea și implicarea parlamentarilor din județ în soluționarea problemelor cu care se confruntă sistemul de învățământ și salariații acestuia, în perspectiva modificării Legii Educației Naționale și adoptarea unei legi de salarizare și Legea Bugetului 2014.

Apelul a rezultat în urma analizei situației Sistemului Educațional românesc, efectuată în ședința Colegiului Educațional al Liderilor Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, din data de 11 septembrie.

Potrivit lui Giani Leonte, preşedintele Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava, „săptămâna viitoare vom da detalii despre modul în care a fost percepută acțiunea noastră și discuțiile purtate cu parlamentarii sau angajații acestora”.

Care sunt nemulţumirile profesorilor?

Sindicaliştii contestă subfinanţarea constantă a învăţământului românesc, menţionând că în timp ce ţările din UE alocă în medie 5,2% din PIB acestui sector, România nu a alocat nici jumătate din media europeană pentru această ramură. Sindicatele spun că subfinanţarea cronică a învăţământului, a cercetării şi a sănătăţii, dar şi salariile umilitoare din aceste sectoare de activitate sunt un atentat la siguranţa naţională, în condiţiile în care de aceste domenii fundamentale depinde poziţia pe care România o va ocupa în viitor.

Profesorii spun că „în ultimii 23 de ani, învăţământul românesc a fost permanent subfinanţat, iar roadele acestei politici iresponsabile le culegem acum. Prea mulţi ani s-a amânat alocarea unor resurse bugetare, care, în mod normal, ar fi trebuit să crească an de an, pentru a se putea atinge, într-un orizont de timp previzibil, standarde europene”. Deşi Legea Educaţiei Naţionale instituie caracterul de prioritate naţională a învăţământului şi prevede alocarea anuală a 6% din PIB, pentru anul 2012 s-a acordat numai 2,5%.
Profesorii suceveni consideră că fără bani se poate face doar pseudoreformă, iar învăţământul are nevoie de fonduri suplimentare pentru a oferi şanse egale tuturor copiilor şi pentru a putea limita efectele sărăciei prin condiţii mai bune de studiu, prin acordarea unor facilităţi care să compenseze inegalităţile şi să limiteze, în mod real, analfabetismul şi tendinţa de abandon şcolar care duc inevitabil la marginalizare socială, la creşterea numărului celor care nu se pot integra pe piaţa muncii.

Un profesor român câştigă pe lună cât un profesor din Luxemburg în patru ore

În documentul cu care vor bate la uşa parlamentarilor suceveni, profesorii au mai consemnat că salariile lor sunt nemotivante, chiar jignitoare, în condiţiile în care marea majoritate a angajaţilor din învăţământ au studii superioare.

Ei spun că un profesor român câştigă într-o lună atât cât câştigă un profesor din Luxemburg în patru ore sau unul din Polonia în 14 ore. „Nu se poate vorbi de performanţă, fără o resursă umană nemotivată”, precizează dascălii.

Profesorii cer depolitizarea sistemului

De asemenea, sindicatele sunt nemulţumite de nivelul de politizare a sistemului de învăţământ, susţinând că acesta este excesiv politizat, având în vedere faptul că în majoritatea cazurilor singurul criteriu pentru ocuparea funcţiilor de director este apartenenţa la unul dintre partidele aflate la guvernare. Din anul 2008 şi până în prezent nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea funcţiilor de director, cei mai mulţi fiind numiţi prin detaşare în interesul învăţământului.

Profesorii spun că este momentul să înceteze acest „provizorat“ permanent la conducerea unităţilor de învăţământ care nu serveşte intereselor sistemului şi să se organizeze concursuri de ocupare a funcţiilor de director şi director adjunct. În alegerea directorilor şi a directorilor adjuncţi, cuvântul decisiv trebuie să aparţină colectivelor de cadre didactice din unităţile de învăţământ şi nu factorilor politici. Numai astfel se va evita ca aceste funcţii să fie ocupate şi de persoane compromise moral şi profesional.

Cerinţele sindicaliştilor

În numele celor 173.000 de membri de sindicat, Consiliul Liderilor Federaţiei Sindicale Libere din Învăţământ solicită parlamentarilor următoarele: alocarea, din 2014, a minim 6% din PIB pentru educaţie, decontarea navetei, reintroducerea sporului de doctorat, posibilitatea pensionării anticipate, acordarea gradaţiei de merit şi pentru personalul auxiliar, depolitizarea sistemului, regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare.

Profesorii mai cer modificarea unor normative din Legea Educaţiei Naţionale şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ, din totalul cheltuielilor din sectorul public.