Un oraş întreg prostit pe faţă: nămolurile din staţia de epurare, aruncate în groapa de zgură de la Termica

Un oraş întreg a ajuns bătaia de joc a unor reprezentanţi ai instituţiilor statului în problema mirosurilor de fecale care vin dinspre staţia de epurare a municipiului Suceava. De câteva săptămâni bune, zona Iulius Mall – Bazar – Shopping City, iar în funcţie de cum bate vântul şi prin Burdujeni sau Zamca, s-a transformat într-un adevărat infern pentru oamenii care sunt nevoiţi să traverseze aceste locuri.

După ce au investit 14 milioane de euro în modernizarea staţiei de epurare, şefii de la ACET Suceava au găsit soluţia pentru a elimina mirosurile: vor transporta nămolul în fosta groapă de zgură a societăţii Termica, undeva la vreo cinci km de Iulius Mall.

Practic, materiile fecale şi celelalte resturi menajere solide vor fi aruncate în acea groapă, iar mai apoi aceasta va fi acoperită.

O soluţie pe care o putea oferi şi un copil de şcoală gimnazială, plus că s-ar fi făcut o economie de 14 milioane de euro.

Deşi soluţia pare una rudimentară, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava spun că este „de zece ori mai bine decât să fi continuat transportul nămolului pe platforma de la Ambro, aşa cum s-a întâmplat până acum”.

Vasile Oşean, directorul APM Suceava, a precizat că ACET a solicitat aviz de mediu pentru transportul nămolului în fosta groapă de zgură, iar documentele sunt în procedură de autorizare.

„Acceptul a fost solicitat săptămâna trecută, iar legislaţia permite ca depozitele de zgură şi cenuşă să fie umplute cu produse inerte. Din punctul nostru de vedere nu este nici un fel de problemă ca acele nămoluri să fie duse acolo”, a precizat Vasile Oşean.

Prefectul spune că nu ştia de nouă găselniţă a celor de la ACET

Ştefan Groza, directorul ACET Suceava, nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere vizavi de această situaţie.

În schimb, prefectul Florin Sinescu a mărturisit că nu cunoaşte nimic despre autorizarea transportului şi depozitării nămolurilor într-o altă locaţie.

„Au fost discuţii pentru a transporta acele nămoluri, dar nu s-a identificat nici o locaţie. S-a pus problema efectuării unor studii pedologice, pentru a stabili care este impactul asupra solului unde ar urma să fie transportate nămolurile. Atât şi nimic mai mult, iar dacă s-ar fi identificat o locaţie trebuia să fiu anunţat şi eu”, a arătat prefectul de Suceava.

În cazul staţiei de epurare apar o sumedenie de întrebări la care cei care ar trebui să ofere explicaţii preferă să bage capul în nisip şi să tacă din gură. Singura certitudine este aceea că un oraş întreg este nevoit să suporte incompetenţa unor oameni plătiţi cu bani grei, uneori chiar de la bugetul de stat sau local.

ACET avea în staţia de epurare peste 2.700 de tone de nămol

Pentru că nu am reuşit să discutăm cu reprezentanţii ACET Suceava, nu ştim exact ce cantitate de nămol va fi scormonită şi încărcată în camioane pentru a fi transportată la groapa de zgură aparţinând societăţii Termica Suceava.

Cert este că în urmă cu circa trei săptămâni, în staţia de epurare se găseau 2.770 de tone de nămol. Oricare va fi cantitatea ce va fi transportată la groapa de zgură, sucevenii vor fi obligaţi în continuare să suporte mirosurile care îţi întorc efectiv stomacul pe dos.

Staţia de epurare din lunca Sucevei este la numai câteva luni de ieşirea din garanţie. Realizată printr-o aplicaţie cu cofinanţare de la Uniunea Europeană, denumită ISPA, lucrarea este în faza de notificare a defectelor. Această perioadă de graţie expiră în luna august 2013, dar reprezentanţii Primăriei Suceava şi ai ACET Suceava speră să rămână cu banii din scrisoarea de garanţie, în valoare de 1,4 milioane de euro, bani pe care să-i folosească ulterior pentru a remedia prostiile făcute de proiectant şi constructor.

Proiectantul şi constructorul staţiei de epurare din lunca râului Suceava este unul şi acelaşi, firma spaniolă Dytras, o firmă aflată în insolvenţă şi care are mari probleme şi în alte oraşe din România unde a executat lucrări.