Patronul Florconstruct, Vasile Florea, adus la audieri la DIICOT

UPDATE

Printre zecile de persoane aduse până în prezent la audieri la sediul DIICOT Suceava în dosarul evaziunii fiscale de aproape 10 milioane de euro se numără şi patronul firmei de construcţii Florconstruct din localitate, Vasile Florea, dar şi alţi afacerişti din domeniul construcţiilor.

Florea era escortat de poliţişti de la structuri speciale şi a declarat că a fost chemat pentru nişte verificări.

Azi dimineaţă, la primele ore, sub coordonarea procurorilor DIICOT au avut loc nu mai puţin de 167 de percheziţii domiciliare în 14 judeţe, cele mai multe, 74, fiind pe raza judeţului Suceava.

Şase tineri din judeţ, cu vârste între 20 şi 25 de ani, sunt acuzaţi că au pus la cale o mega escrocherie prin care să fraudeze statul român. În afacerile ilegale au fost atraşi şi mai mulţi administratori ai unor firme de construcţii.

în acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de 118 persoane fizice şi 39 de persoane juridice, sub acuzaţie de evaziune fiscală şi spălare de bani.

74 de percheziţii în judeţ. Şase tineri suceveni, liderii unei grupări de evaziune fiscală şi spălare de bani  de aproape 10 milioane de euro

În această dimineaţă, sub coordonarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava au avut loc nu mai puţin de 167 de percheziţii domiciliare în 14 judeţe, cele mai multe, 74, fiind pe raza judeţului Suceava.

Acţiunea de amploare vizează destructurarea unei grupări specializate în evaziune fiscală şi spălare de bani.

Potrivit unui comunicat al anchetatorilor, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava, capii acestei grupări sunt şase tineri din judeţul Suceava, cu vârste cuprinse între 20 şi 25 de ani, iar valoarea prejudiciului, estimat doar până în această fază a cercetărilor, se ridică la aproape 10 milioane de euro.

Sucevenii în cauză, cu sprijinul a doi complici din Botoşani şi Bacău, preluau societăţi comerciale atât de pe raza judeţului Suceava, cât şi din ţară, firme în numele cărora învinuiţii efectuau operaţiuni, în principal cu materiale de construcţii, şi emiteau facturi fiscale fictive.

Cei şase tineri din judeţul Suceava şi-au extins afacerile ilegale în Botoşani, Bacău, Dâmboviţa, Neamţ, Timiş, Vrancea, Braşov, Mureş, Galaţi, Vâlcea, Ilfov, Iaşi, Olt şi a municipiului Bucureşti, unde au găsit alţi administratori de societăţi interesaţi ca, în baza facturilor măsluite, să colecteze TVA - ul aferent tranzacţiilor fictive şi să-şi diminueze profitul obţinut în urma activităţii comerciale desfăşurate.

„Prin activităţile infracţionale desfăşurate de membrii grupului infracţional, bugetul consolidat al statului ar fi fost grav prejudiciat, prin neachitarea TVA-ului de plată şi a impozitului pe profit, unele din aceste societăţi beneficiind chiar de rambursări ilegale de TVA de la bugetul de stat”, explică anchetatorii, precizând că în acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de 118 persoane fizice şi 39 de persoane juridice.

Într-un comunicat remis în această dimineaţă, anchetatorii explică cum procedau membrii acestei grupări infracţionale: „Intrau în contact direct cu administratori de societăţi comerciale interesaţi în a-şi diminua baza impozabilă, iar prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţineau sau le controlau, efectuau vânzări fictive de bunuri către aceste societăţi comerciale “recrutate”, fiind emise facturi fictive pentru marfa inexistentă în realitate pe care societăţile beneficiare le introduceau în contabilitate”.

Procurorii DIICOT Suceava arată că pentru a se da o legitimitate şi o aparenţă de legalitate tranzacţiilor comerciale efectuate, membrii grupării ar fi oferit administratorilor societăţilor comerciale “recrutate” sume de bani, reprezentând contravaloarea mărfii “livrate” pentru ca aceştia să facă viramente bancare către societăţile emitente ale facturilor fiscale fictive.

Ulterior, membrii grupului infracţional organizat sunt bănuiţi că retrăgeau aceste sume de bani beneficiind din partea societăţilor comerciale evazioniste de un comision, reprezentat de o cotă parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat.

După o perioadă în care firmele controlate de membrii grupului nu achitau la bugetul de stat TVA-ul colectat şi impozitul pe profit aferent acestor tranzacţii, aceştia ar fi cesionat societăţile comerciale în cauză, firme care după câteva luni intrau în faliment.

„Se bănuieşte că transferurile succesive de bani, efectuate din conturile societăţilor “recrutate” prin conturile societăţilor controlate de membrii grupului infracţional organizat, au avut ca scop spălarea sumelor de bani provenite din evaziune fiscală pentru ca în final, sumele iniţiale să se întoarcă la beneficiarii facturilor fictive, fiind diminuate doar de comisioanele bancare aferente operaţiunilor efectuate şi comisioanele plătite membrilor grupului care au sprijinit realizarea acestor activităţi infracţionale”, se mai arată în comunicatul anchetatorilor.