Spitalul Suceava va construi, la anul, un heliport în curtea unităţii

Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava ar urma să aibă la dispoziţie, chiar în propria sa curte, un heliport. Investiţia face parte dintr-un proces mai amplu, iniţiat de conducerea acestei unităţi sanitare, în vederea obţinerii acreditării, a cărei miză este continuarea obţinerii finanţării de la bugetul de stat, prin Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii. Heliportul va fi amenajat la anul, pe un teren situat în curtea Spitalului Vechi, în vecinătatea secţiei de Boli Infecţioase, unde va fi construit şi un hangar, a informat ieri directorul medical al unităţii, dr. Doina Elena Ganea Motan.

„Spitalul are prevăzut în planul strategic pe termen mediu amenajarea unui heliport şi a unui hangar, iar Consiliul Judeţean a înregistrat propunerea noastră”, a spus dr. Motan, adăugând că sursa de finanţare va fi reprezentată de Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean, Consiliul Local şi Spitalul Suceava, din veniturile proprii.

459 de spitale din ţară stau la coadă pentru acreditare

Până pe data de 7 iulie 2015, toate cele 459 de spitale din România, dintre care 74 private, trebuie să treacă prin procesul de acreditare care implică respectarea unei multitudini de indicatori de performanţă, nu doar scriptici, ci şi faptici. În caz contrar, unităţile sanitare nu vor mai putea încheia contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate şi vor rămâne fără finanţare de la bugetul de stat. Până acum, până în zece spitale din ţară au trecut prin acest proces,obţinerea acreditării de către o unitate sanitară fiind garanţia, pentru pacienţi, că actul medical şi cazarea respectă standardele de calitate.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava a intrat în cursa pentru obţinerea certificatului de acreditare, iar acum aşteaptă primul control.

“Noi am trimis cererea pentru acreditarea spitalului, iar cei de la Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor ne-au transmis că vor veni pentru evaluare la finele lunii septembrie, cel târziu începutul lui octombrie”, a spus directorul medical.

Montarea de detectoare de fum în secţiile Spitalului Suceava, una din condiţiile impuse

În cadrul evaluării, comisia va urmări mai multe aspecte legate de partea medicală, cea tehnică, de infrastructura şi de dotarea spitalului. Pentru Spitalul Suceava, acreditarea a fost un proces îndelungat deoarece încă de la începutul anului se fac pregătiri în vederea obţinerii acesteia, investindu-se mult din punct de vedere material şi intelectual. Printre realizările de până acum se numără, în afara demarării unor lucrări de reabilitare şi modernizare a câtorva sectoare, şi montarea de detectoare de fum în secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, aşa cum prevede unul dintre criteriile impuse de CONAS. „Acest standard ar trebui îndeplinit 100%, dar trebuie să fim realişti în contextul finanţării. Deocamdată avem detectoare de fum în ATI şi urmează să mai montăm în secţiile cu risc, cum ar fi Neonatologie”, a punctat dr. Motan.

Partea cea mai neplăcută a acreditării o reprezintă însă suma exorbitantă care va trebui plătită la CONAS, respectiv acea taxă de acreditare în valoare de 240 de lei pentru un pat, şi care, pentru Spitalul Suceava, cu cele 1.200 de paturi ale sale, înseamnă o sumă de 288.000 de lei.

Odată obţinută, acreditarea este valabilă cinci ani

De menţionat că, odată obţinută, acreditarea este valabilă cinci ani, timp în care CONAS nu mai face controale la faţa locului decât dacă primeşte sesizări din partea pacienţilor cum că în unitatea respectivă există nereguli. După perioada de cinci ani, o echipă de evaluatori va verifica din nou dacă se respectă indicatorii, care sunt stabiliţi de metodologia adaptată la cerinţele Uniunii Europene. Termenul pentru obţinerea, de către spitale, a certificatului de acreditare este 2015. La sfârşitul acelui an, fiecare spital public sau privat din ţară va fi încadrat într-unul din cele patru niveluri de acreditare: acreditat, de încredere ridicată, de încredere scăzută şi neacreditat. Spitalele care nu îndeplinesc standardele pentru acreditare ar putea fi desfiinţate.

Acreditarea este diferită de clasificarea, pe cinci categorii, întocmită recent de Ministerul Sănătăţii

Printre standardele generale de acreditare se află managementul strategic al organizaţiei, managementul calităţii serviciilor, drepturile pacientului şi comunicarea, gestiunea datelor pacientului, managementul îngrijirilor de sănătate şi prevenirea şi gestiunea riscurilor.

Această acreditare este diferită de clasificarea, pe cinci categorii, întocmită recent de Ministerul Sănătăţii. Clasificarea instituţiilor sanitare s-a făcut în funcţie de numărul de servicii medicale aferente, în timp ce acreditarea se face în funcţie de respectarea unor standarde de calitate şi e aceeaşi oriunde în Europa. Clasificarea a încadrat spitalele în diverse categorii, pentru a ajuta CONAS să trimită evaluatorii potriviţi pentru acreditarea respectivei unităţi.