Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
luni, 29 sep 2008 - Anul XIII, nr. 229 (3910)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9765 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6373 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Îngrijorător

Falimentul bate la uşa firmelor din comerţ şi industria lemnului

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Firmele din comerţ şi industria lemnului se află pe primul loc în topul falimentelor înregistrate la nivelul judeţului Suceava. Potrivit unui studiu realizat de compania „Coface”, lider în furnizarea de informaţii de afaceri şi recuperări de debite în Europa Centrală şi de Est, până la mijlocul acestui an, în judeţul Suceava au fost înregistrate 95 de cazuri de firme pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă.

Dintre cele 95 de dosare, 60 au fost deschise de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava, diferenţa fiind reprezentată de firme pentru care falimentul a fost cerut de conducerea firmei sau de către debitori.

Din datele furnizate de DGFP Suceava reiese că cele mai multe cereri pentru deschiderea procedurii de insolvenţă au în vizor firme din comerţ dar şi din industria prelucrării lemnului şi fabricării produselor din lemn. Astfel, nu mai puţin de 19 firme sucevene din comerţ, atât cu amănuntul, cât şi cu ridicata, sunt în procedură de faliment, cererile pentru deschiderea procedurii de insolvenţă fiind depuse la Tribunalul Suceava. Comerţul este urmat în topul falimentelor de industria prelucrării lemnului, cu 15 cazuri, la care se mai adaugă şi o firmă care avea ca obiect de activitate silvicultura şi exploatări forestiere. Pe lista falimentelor se mai regăsesc şi cinci firme din industria textilă şi fabricării încălţămintei, societăţi din domeniul construcţiilor şi al serviciilor.

 

Criza din industria lemnului va continua

Şeful Direcţiei Silvice Suceava, Valerian Solovăstru, ne-a declarat că principalul motiv pentru care numeroase firme care activează în industria lemnului au ajuns în procedură de insolvenţă este căderea pieţei lemnului, fenomen înregistrat atât în România, cât şi la nivel mondial. „Foarte multe firme din acest domeniu nu mai aveau piaţă de desfacere şi au rezistat doar cei care vindeau produse de o calitate foarte bună. Iar problemele au apărut în principal la firmele mici, care s-au confruntat şi cu o concurenţă tot mai mare pe piaţă”, a spus Solovăstru. El a precizat că falimentul firmelor din acest domeniu nu a fost determinat de lipsa materiei prime, în condiţiile în care preţul lemnului a scăzut în ultima perioadă. Şeful Direcţiei Silvice Suceava consideră că un alt motiv pentru care firmele din industria lemnului au ajuns în faliment este şi lipsa unei strategii coerente de dezvoltare. „Această situaţie este valabilă în special la firmele care aveau ca obiect de activitate prelucrarea primară a lemnului”, a subliniat Valerian Solovăstru. În opinia acestuia, criza din industria lemnului a început în anul 2007, iar previziunile arată că ea va continua până în 2010.

 

Lipsa managementului, una din principalele cauze ale falimentelor

La rândul său, profesorul universitar doctor din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice Suceava Aurel Burciu a arătat că indiferent de domeniul de activitate, unul dintre principalele motive pentru care firmele au ajuns în situaţie de insolvenţă este lipsa unui management adecvat. „Chiar şi pentru o mică afacere de familie, pentru un magazin care nu are o cifra de afacere foarte mare, dacă afacerea nu este administrată după anumite condiţii, este puţin probabil să reuşească să supravieţuiască pe termen lung. Iar aici este vorba în primul rând despre management”, a declarat Burciu. El a arătat că în orice domeniu de activitate afacerile evoluează în mod ciclic, motiv pentru care oamenii de afaceri trebuie să-şi asigure anumite rezerve pentru momentele de criză. „O sugestie pentru a fi protejaţi în situaţii de criză ar fi gestionarea prudentă a cash-flow-ului. Orice companie, oricât de mare ar fi, este expusă riscului de faliment. Dar fiecare companie trebuie să ia acele măsuri pentru a dispune de resurse financiare pentru a putea să treacă peste momentele de criză”, a mai declarat profesorul universitar.

În ceea ce priveşte numărul falimentelor din comerţ, acesta a explicat că principalul motiv poate fi apariţia supermarketurilor şi a hypermarketurilor, care au dus la dispariţia micilor comercianţi.

 

Firmele falimentare au datorii la buget de 36,15 milioane de lei

Valoarea datoriilor la bugetul de stat pentru cele 60 de firme pentru care DGFP Suceava a formulat cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă se ridică la 36,15 milioane de lei. Şeful Finanţelor sucevene, Petrică Ropotă, a explicat că instituţia pe care o conduce formulează cererile pentru deschiderea procedurii de insolvenţă doar pentru firmele care au datorii la bugetul consolidat al statului şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, respectiv datorii de minim 10.000 de lei şi neefectuarea de plăţi la buget după minim 30 de zile.

„DGFP Suceava nu urmăreşte în mod special introducerea cererilor de deschidere a procedurii de insolvenţă. Acest lucru se face doar după ce se realizează toţi paşii de executare silită şi recuperare a datoriilor. Iar procedura de faliment se deschide în special la firmele care nu mai au bunuri care pot fi valorificate şi au datorii foarte mari”, a declarat Ropotă. El a arătat că deşi declararea stării de faliment înseamnă radierea firmei respective din Registrul Comerţului, DGFP Suceava continuă procedurile de recuperare a datoriilor, prin atragerea răspunderii asociaţilor, acţionarilor şi administratorilor societăţilor respective.

Din datele furnizate de Finanţele sucevene, cele mai mari datorii pentru care DGFP Suceava a deschis procedura de insolvenţă au fost înregistrate la firmele SC „Cavianio Comserv” SRL Suceava – 907.087 lei, SC „Impregnat Traverse din Lemn” SA Suceava – 710.842 lei, SC „Promos Com” SRL - 284.869 lei, SC „Road Trans 576” SRL - 283.282 lei, SC „NOVIMAR” SRL Broşteni – 203.327 lei şi SC „Nadyor” SRL Vatra Dornei - 212.045 lei.

 

A scăzut numărul falimentelor firmelor din judeţul Suceava

Potrivit datelor cuprinse în studiul companiei „Coface”, numărul falimentelor firmelor din judeţul Suceava intrate în insolvenţă la mijlocul anului 2008 a scăzut faţă de sfârşitul anului trecut. Astfel se face că, în momentul de faţă, Suceava ocupă locul 30 la nivel naţional, în condiţiile în care la sfârşitul anului 2007 se clasa pe poziţia 13. Potrivit statisticii întocmite de „Coface România”, în judeţul Suceava sunt înregistrate 95 de cazuri de insolvenţă, cu 17 mai puţine decât anul trecut. Evoluţia favorabilă este remarcată şi de compania „Coface”, care subliniază scăderea numărului de falimente din Suceava, alături de alte judeţe, precum Argeş, Neamţ şi Iaşi.

De remarcat că în clasamentul naţional al falimentelor, cele mai multe firme care au intrat în procedură de insolvenţă provin tot din domeniul comerţului, situaţie caracteristică şi judeţului Suceava.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Falimentul bate la uşa firmelor din comerţ şi industria lemnului.
 Vizualizări articol: 2947 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 1 vot
Falimentul bate la uşa firmelor din comerţ şi industria lemnului5.051

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Faliment trimis de
(29 sep 2008, 14:40:01
Era de asteptat ca firmele mici din industria lemnului sa moara, atata timp cat i s-a permis lu' nenea Gerald sa "investeasca" in Radauti intr-o platforma de beton, cateva linii de cale ferata, o linie de sortare/decojire bustean, una de taiere si ceva uscatoare. Plus catziva omuletzi angajati care supervizeaza treaba. Se bucura japonezii de lemnul de Suceava.

Hai s-o zicem p-aia dreapta, cine se mai poate bate cu el la licitatiile organizate de Directia Silvica pt. lemnutzul de calitate? Le mai raman si lor ceva oase cat sa nu moara de foame...
2.   Mm trimis de
(29 sep 2008, 20:24:10
da parca treaba cu Sweighoffer cum e?? ai nostrii vin cu dosarul de 50 cm grosime, lista de utilaje, oameni angajati, bani in banca iar SWeigu vine cu mapa si pixu !! si liciteaza totul ce e mai bun ! uitati-va cat costa o scandura la BAUMAX si unde este produsa !! asa sa tot faci afaceri in romnica .Dai odata gros la un guvern si 20 ani nu te doare capul. Mai ! au dat austriecii astia niste tunuri in Romanica ceva de groaza !!

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Cum considerați că ar trebui aleși primarii și presedinții de Consilii Județene?

Un tur de scrutin
Două tururi de scrutin
Nu știu / Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei