Tot mai mulţi suceveni par să se fi săturat de viaţă, indică statisticile Spitalului Judeţean de Urgenţă unde, în unele zile, se înregistrează şi câte trei tentative de sinucidere.

Printre cei care încearcă să renunţe la viaţă se regăsesc persoane din toate categoriile de vârstă, de la copii până la pensionari, motivele fiind diverse şi mergând de la note proaste la şcoală în cazul copiilor, certuri cu părinţii şi dezamăgiri în dragoste în cazul adolescenţilor, sărăcie şi boală în cazul adulţilor şi bătrânilor.

Medicii de la Spitalul Judeţean spun că numărul celor care recurg la acest gest este mare şi va continua să se menţină la un nivel ridicat în următoarea perioadă, având în vedere că primăvara este unul din anotimpurile “preferate” de sinucigaşi.

 

77 de suceveni şi-au luat viaţa anul trecut

Evidenţele Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) arată că un număr semnificativ din totalul celor care îşi propun să-şi încheie socotelile cu viaţa reuşesc în cele din urmă să ducă gestul până la capăt.

Conform datelor contabilizate de această instituţie, în ianuarie şi februarie 2008, nouă persoane şi-au pus capăt zilelor. Deşi statisticile pe martie sunt încă în lucru, iar aprilie este abia la început, specialiştii ASP spun că numărul sinucigaşilor se va dovedi cu siguranţă mai mare comparativ cu primele două luni, deoarece perioada este una favorizantă.

Anul trecut, numărul deceselor prin sinucidere a fost de 77. Numărul sinuciderilor este semnificativ, reprezentând un procent ridicat din totalul deceselor violente înregistrate pe parcursul lui 2007.

În spatele fiecărui gest numit sec sinucidere, care reprezintă o statistică mai mult sau mai puţin relevantă, se ascunde o mică dramă, fie că este vorba de un minor sau un vârstnic.

Ce-i împinge în ghearele morţii pe aceşti oameni, ce-i determină să renunţe la viaţă - sunt doar câteva întrebări la care psihologul sucevean Dacian Tudose a încercat să ne dea un răspuns.

 

Suicidul, întâlnit la toate categoriile de populaţie

Potrivit psihologului, actul suicidar intervine în România de tranziţie, la toate categoriile de populaţie, indiferent de sex, vârstă sau poziţie socială.

“Am putea spune că reprezintă un efect pervers al frământărilor societăţii româneşti din această perioadă”, punctează psihologul, arătând că din punct de vedere strict tehnic suicidul reprezintă rezolvarea nefericită a unei crize existenţiale.

“Acest gest poate fi cauzat de o dezamăgire în dragoste la un tânăr, de neîmplinirea unui părinte sau bunic, adică reprezintă ultima aşa-zisă rezolvare a unei crize care pare fără ieşire. Statisticile arată că, în ultima vreme, fenomenul este tot mai frecvent, ceea ce înseamnă că nu putem să-l punem în legătură cu situaţia economică din ţară, care oricum este pozitivă în ultimii ani. Aceste lucruri sunt valabile, bineînţeles, în caz de suicid real. Spun asta, deoarece încă din perioada secolului trecut sociologii care au studiat acest fenomen au arătat că există mai multe tipuri de suicid. Suicidul real este cel care chiar reprezintă finalul unei crize existenţiale, pe când suicidul demonstrativ este doar un instrument de şantaj şi va duce tot timpul la recidivă. De asemenea, poate exista un suicid ritualic, ştiut fiind faptul că anumite culturi sau ideologii cultivă şi această formă de rupere de realitatea cotidiană”, explică Dacian Tudose.

 

„Primăvara, oamenii sunt mai labili, mai vulnerabili”

Psihologul sucevean spune că, în ultimii ani, a crescut numărul suicidului real şi acest lucru arată că oamenii au devenit tot mai singuri şi mai neajutoraţi în faţa obstacolelor pe care trebuie să le depăşească.

Faptul că în această perioadă se comit mai multe acte de suicid este explicat şi prin trecerea de la starea de hibernare la cea activă, care asupra multora are un efect deprimant.

“S-a constatat că primăvara oamenii au tendinţa să fie mai labili, mai vulnerabili şi ca atare iau mai uşor decizia de a-şi curma viaţa”, punctează Dacian Tudose, adăugând că o parte dintre sinucigaşi îşi asumă trecerea în nefiinţă, în timp ce alţii nici măcar nu înţeleg ceea ce fac, pentru această a doua categorie caracteristic fiind faptul că prin suicid ei fug de o problemă fără a se mai gândi la ce se întâmplă după aceea.

 

Metodele preferate de sinucigaşi

Din 2001 şi până la începutul acestui an, nu mai puţin de 496 de persoane, bărbaţi şi femei, şi-au găsit sfârşitul în ştreang, sub roţile trenurilor, în apele din judeţ sau intoxicaţi cu fel de fel de substanţe toxice pe care le-au înghiţit voit pentru a-şi pune capăt zilelor.

Conform unui studiu finalizat recent de Serviciul Judeţean de Medicină Legală (SJML) Suceava, sute de suceveni au ales, în ultimii ani, să-şi pună capăt zilelor.

Din rapoartele de necropsie medico-legale şi datele oferite de Poliţie şi Parchet au fost înregistrate, în perioada 2001 - 2006 (inclusiv), nu mai puţin de 496 de sinucideri, reprezentând aproximativ 21% din totalul morţilor violente petrecute în acest interval.

Metoda cea mai des folosită este spânzurarea, urmată de înec şi intoxicaţie (supradoze de somnifere, antidepresive, substanţe toxice în doze letale).

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Medicii se aşteaptă la o creştere a numărului sinuciderilor.

Comentarii