Google
 
luni, 7 ian 2008 - Anul XIII, nr. 4 (3685)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6586 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1342 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   2 imagini |   ø fişiere video

Tradiţie

Sfinţirea apelor

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Mii de suceveni au luat parte, ieri, la Sfinţirea apelor, în ziua de Bobotează. Fie ca că au ales să meargă la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou pentru a lua agheasma mare, unde Sfânta Liturghie a fost oficiată de ÎPS Pimen, fie că au participat la slujbele oficiate în bisericile parohiale, sucevenii nu au pierdut obiceiul de a se aduna în jurul crucilor de gheaţă şi de a gusta din apa sfinţită.

Dacă în multe localităţi din judeţ, în acest an, s-au făcut cruci de gheaţă, mai ales că frigul de afară a permis acest lucru, la mănăstirea Sf. Ioan cel Nou a lipsit acest simbol. Slujba de sfinţire a apelor a fost oficiată în curtea mănăstirii, în jurul crucii de piatră, unde s-au adunat câteva sute de credincioşi.

Îmbulzeală la luat agheasma

În timpul slujbei, oamenii au stat liniştiţi, ascultând cu evlavie slujba Botezului Domnului, dar când a sosit momentul să-şi umple recipientele cu agheasmă, ca în fiecare an, s-a creat îmbulzeală, vociferări, nemulţumiri.

Deşi era agheasmă pentru toată lumea, aşezată în două butoaie de tablă suficient de mari, lumea nu a avut răbdare. Din fericire, nu au fost incidente.

Ordinea fost asigurată de 12 jandarmi, care au reuşit, în final, să-i liniştească pe oameni şi să restabilească liniştea.

După ce s-a făcut agheasma mare, o parte dintre credincioşi au înconjurat mănăstirea (procesiunea cu prapori şi icoane), după care au intrat în mănăstire şi au primit din mâna preoţilor slujitori anaforă.

Cruce de gheaţă la jandarmi

La Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava, anul acesta a fost construită o cruce de gheaţă, în curtea instituţiei.

Preotul Radu Nicolau a săvârşit Sfânta Liturghie în capela Jandarmeriei, ce poartă Hramul Sfinţilor „Mihail şi Gavril” - „patronii spirituali ai jandarmilor”, după care, însoţit de câţiva angajaţi ai Jandarmeriei, s-a deplasat la crucea de gheaţă din curtea instituţiei. Aici a săvârşit „sfinţirea apei”.

La slujba de Bobotează a participat şi şeful Jandarmeriei Suceava, colonelul Eugen Şalar.

La finalul slujbei, preotul i-a binecuvântat şi i-a stropit cu agheasmă pe jandarmii prezenţi, după care a stropit cu apă sfinţită birourile Jandarmeriei.

Tradiţie de peste 130 de ani

În multe localităţi din Bucovina, localnicii s-au apucat, încă din ajunul Bobotezei, sâmbătă seară, să cioplească în gheaţă crucile în jurul cărora s-a săvârşit ieri slujba Bobotezei.

Obiceiul este păstrat de sute de ani. Dacă în vechime se foloseau ca unelte fierăstrăul sau toporişca, acum sătenii au tăiat gheaţa cu drujba.
Localnicii din Bosanci şi Cumpărătura s-au dus şi în acest an pe iazurile din zonă şi au tăiat blocuri mari de gheaţă cu care au confecţionat crucea.
Pentru bosânceni, istoria acestei cruci de gheaţă este una aparte şi tocmai din acest motiv sătenii sunt extrem de mândri şi spun că vor face tot posibilul pentru ca tradiţia să se respecte şi în viitor.

Bătrânii povestesc că, în 1867, jumătate din satul Bosanci a fost mistuit de flăcări. Atunci a luat fiinţă grupul de pompieri civili, care au făcut un legământ, ca în Ajun de Bobotează să confecţioneze câte o cruce de gheaţă la fiecare biserică din sat.

Crucea - semn de recunoştinţă

Preotul paroh din Bosanci, Neculai Mihoc, a explicat că ridicarea crucii de gheaţă este un semn de recunoştinţă faţă de Dumnezeu că nu a mai trimis nenorociri peste această aşezare şi pentru că îi fereşte pe locuitorii acesteia de rele.

El a mai spus că în vechime credincioşii mergeau la un iaz, la o apă curgătoare, unde se săvârşea sfinţirea apei cele mari.

Din lipsă de timp, credincioşii iau acum o bucată de gheaţă din acea apă, o sculptează sub forma Sfintei Cruci, şi în jurul acesteia se face sfinţirea agheasmei mari.

La alte biserici, unde se face cruce de gheaţă, credincioşii lipesc monede de metal pe cruce şi îşi pun o dorinţă. Tradiţia spune că în această zi sfântă li se va îndeplini orice vis. De asemenea, agheasma mare este tămăduitoare de boli.

Rodica Mihai ne-a spus că de fiecare dată când duce agheasma mare acasă, mai întâi stropeşte cu ea prin camere, după care, timp de nouă zile, în fiecare dimineaţă, pe nemâncat, ia câte trei guri de agheasmă mare.

„Este, dacă vreţi, un mod de purificare. După agheasmă, iau anaforă şi apoi mănânc. Este foarte folositoare. Bunicii mei luau şi fân din acela care este aşezat sub covorul unde stă preotul, care oficiază slujba de Bobotează, pe care îl ţineau de leac pentru animale”, ne-a povestit femeia.

Festivism la Negrileasa

La Negrileasa, pentru al treilea an consecutiv, „Sfinţirea apelor” de Bobotează s-a făcut cu mare alai, după obicei străvechi.

La terminarea Sfintei Liturghii, oficiată de preotul paroh Mihai Croitoru, credincioşii, însoţiţi de peste 20 de călăreţi îmbrăcaţi în straie populare, de buciumaşi şi grupuri de colindători, au mers până la pârâul Negrileasa, unde s-a făcut Agheasma Mare. Unii săteni au purtat în mâini prapori, alţii icoane cu chipul Mântuitorului.

Deşi a fost un ger năprasnic, peste 400 de credincioşi au avut parte de o sărbătoare festivă, în care s-au împletit elementele tradiţionale din satele bucovinene cu credinţa ortodoxă strămoşească.

Un alt obicei păstrat cu sfinţenie în ziua de Bobotează este acela de sfinţire a Căminului Cultural şi a şcolii din Negrileasa, după care alaiul se întoarce la biserică, înconjoară biserica strigând Chiraleisa (Fie-ţi milă, Doamne), intră în biserică, lasă icoanele şi praporii şi se îndreaptă spre casele lor cu apa sfinţită.

Sarmale şi vin fiert

În drum spre biserică, preotul şi mulţimea de credincioşi au fost opriţi în faţa Căminului Cultural de directorul acestei instituţii, Gavril Scheuleac, consilier bisericesc şi consilier local al Primăriei Stulpicani, care, împreună cu familia, i-a servit pe credincioşi cu un pahar cu vin fiert, cozonac şi tartine, dar şi cu sărmăluţe calde. Iniţiatorul acestei reînnoiri a tradiţiei de Bobotează la Negrileasa este Gavril Scheuleac. El a mobilizat sătenii (tineri şi vârstnici) să vină îmbrăcaţi în costume populare, cu cai, cu sanie (şaretă), pentru ca Negrileasa să devină, în timp, un loc de atracţie pentru turişti (români şi străini), care vor să vadă cum sărbătoresc românii această Boboteaza, după tradiţia veche.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Sfinţirea apelor.
 Vizualizări articol: 571 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.67/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.7 din 6 voturi
Sfinţirea apelor4.756

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Omletă rustică 4 porţii - 25 minute 300g cartofi cu coaja roşie8 ouă100ml ulei de măsline4 linguri făinăsare, piper Curăţaţi cartofii de coajă, spălaţi-i, ştergeţi-i şi tăiaţi-i în rondele cu grosimea de 3 - 4mm. Treceţi-i de câteva ori... Citeşte