Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Suceava a dispus, ieri, în urma unei adrese oficiale din partea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentului (DSVSA) Suceava, prin care se confirma cazul de antrax din Stroieşti, o serie de măsuri.

Dr. Ana Şfaiţer, şefa Compartimentului de Supraveghere a Stării de Sănătate din cadrul acestei instituţii, a declarat că cei patru bărbaţi care au venit în contact cu animalele moarte sunt monitorizaţi clinic de medicul de familie din localitate.

Potrivit sursei citate, aceasta este singura măsură care poate fi luată deocamdată, deoarece oamenii refuză să colaboreze.

„Ei spun că au trecut peste două săptămâni de la incident şi sunt sănătoşi, iar ca atare nu are rost să piardă timpul de pomană. Perioada de incubaţie a bolii este de 7 zile deci, până acum, în cazul în care ar fi contactat microbul, ar fi trebuit să apară primele simptome de boală. Legea nu ne permite să-i obligăm să vină să-şi facă investigaţiile, aşa că, pentru moment, nu ne rămâne decât să urmărim starea lor de sănătate”, a spus dr. Ana Şfaiţer.

O boală fatală

Antraxul este o boală infecţioasă, provocată de un bacil care se transmite la om de la animale domestice: vite, capre, oi, cai, porci. Acesta poate apărea sporadic sau sub formă de mici izbucniri epidemice şi apare îndeosebi la crescătorii de animale, medici şi tehnicieni veterinari, măcelari, comercianţi de piei.

Antraxul se manifestă fie sub o formă clinică localizată, antraxul cutanat, fie sub o formă sistemică, care poate fi intestinală, pulmonară sau meningială.

Antraxul cutanat are o evoluţie stadială, cu caracteristica leziunilor de la o simplă papulă, adică ridicătură spre veziculă, care în scurt timp devine purulentă, apoi ulcerează şi, în final, lasă o crustă negricioasă. Aceasta poate avea şi dimensiuni mai mari, se înconjoară de un inel de vezicule şi este însoţită de edem care, în termeni obişnuiţi, înseamnă acumulare de lichid seros în ţesuturi. Antraxul cutanat se localizează de obicei la nivelul antebraţului, dar poate apărea şi în regiunea cefei.

August 1996: ultimul pacient cu antrax din judeţ

În ceea ce priveşte antraxul sistemic, şi anume cel intestinal, forma de manifestare constă în febră, greţuri, vărsături cu sânge şi, de asemenea, scaune cu sânge. Antraxul pulmonar evoluează de obicei cu febră, dispnee, adică greutate în respiraţie, tuse cu expectoraţie, spută cu sânge, iar radiologic apare o mărire a mediastinului.

Sângerarea este aşadar o caracteristică care apare indiferent de forma clinică.

Antraxul meningial apare cel mai adesea ca o complicaţie a celorlalte forme. În acest caz apar toate semnele şi simptomele de meningită şi nu sunt excluse convulsiile şi chiar pierderea stării de conştiinţă.

Confirmarea diagnosticului de antrax se face prin examen de laborator finalizat la Institutul Cantacuzino din Bucureşti. Boala are o evoluţie galopantă, iar neprezentarea în timp util la medic este fatală.

În judeţul Suceava, ultima persoană bolnavă de antrax a fost în august 1996.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cazul de antrax de la Stroieşti, în atenţia ASP.

Comentarii