TOYOTA - Programul Rabla 2020
TOYOTA - Programul Rabla 2020
TOYOTA - Programul Rabla 2020
 
luni, 19 nov 2007 - Anul XII, nr. 275 (3647)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8725 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0024 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   2 imagini |   ø fişiere video

Expoziţie foto

Holodomor - Foametea din anii 1932-1933 din Ucraina

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

La Galeria “Bucovina” din incinta Palatului Administrativ se deschide vineri, la ora 11:00, o expoziţie de fotografie dedicată omagierii victimelor foametei din anii 1932-1933 din Ucraina.

Manifestarea, realizată de Prefectura Judeţului Suceava în colaborare cu Uniunea Ucrainenilor din România (UUR), cu sprijinul Consulatului General al Ucrainei la Suceava, îşi propune să facă cunoscută adevărata dimensiune a unei tragedii colective care s-a soldat cu moartea a cca. 10 milioane de oameni.

Profesorul Ioan Bodnar, preşedintele UUR - Ţinutul Bucovina, consilier cu probleme de minorităţi în cadrul Compartimentului Integrare Europeană din structura organizatorică a Prefecturii şi curatorul galeriei, s-a îngrijit de organizarea acestei expoziţii care ilustrează o pagină cutremurătoare de istorie.

Genocidul ucrainean

Foametea din Ucraina, pentru care se utilizează termenul de Holodomor, a fost una dintre cele mai grave catastrofe naţionale ale poporului din ţara vecină.

Cercetătorii au căzut de acord asupra faptului că foametea a fost cauzată mai degrabă de politica agricolă a guvernului sovietic impusă de Stalin decât de cauze naturale, Holodomorul fiind denumit şi „genocidul ucrainean”.

Parlamentul Ucrainei a aprobat, la data de 28 noiembrie 2006, o rezoluţie care afirmă că foametea din perioada sovietică a fost un act de genocid împotriva poporului ucrainean. Campania de colectivizare pornită de statul sovietic s-a dovedit foarte nepopulară în rândul ţăranilor ucraineni.

În perioada în care colectivizarea era un proces voluntar, foarte puţini ţărani au acceptat să se înscrie în colhozuri. Din acest motiv, regimul sovietic a început să supună ţărănimea unor presiuni pentru acceptarea colectivizării agriculturii. În perioada 1929 -1930, zeci de mii de activişti ai Partidului Comunist au fost trimişi în zonele rurale din Ucraina pentru a asigura accelerarea procesului de colectivizare.

O tragedie în masă

Activiştii trebuiau să zdrobească rezistenţă pasivă şi nou apăruta rezistenţă activă la colectivizare prin aşa-numita politică de „deculacizare”, arestarea chiaburilor (culacilor) şi  transferarea forţată a familiilor acestora în Urali şi Asia Centrală.

Eticheta de „culac” a fost aplicată oricărui individ care se opunea procesului de colectivizare, indiferent de avere. Documentele arată că în jur de 300.000 de ţărani, din populaţia de aproximativ 30.000.000 de ucraineni, au căzut victime acestei politici, iar ucrainenii au reprezentat 15% din totalul de 1,8 milioane de culaci colonizaţi cu forţa pe cuprinsul întregii Uniuni Sovietice.

Colectivizarea forţată a avut efecte negative în toate zonele în care a fost aplicată, dar în Ucraina, care era cea mai productivă zonă agricolă a Uniunii Sovietice, noua politică a avut efecte dramatice.

În vreme ce cantităţile de cereale recoltate au scăzut, cotele datorate statului au rămas constante. Hrana a devenit insuficientă şi au fost adoptate o serie de măsuri drastice cu privire la sustragerile din averea colhozurilor, măsuri care vizau inclusiv „pedeapsa cu moartea fără întârziere”.

Condiţiile climaterice nefavorabile, lipsa animalelor de tracţiune şi a tractoarelor necesare lucrărilor agricole au afectat cu precădere zonele rurale, lipsa hranei, tot mai acută, luând proporţiile unui fenomen colectiv, care prin numărul mare de victime, a avut dimensiunea unei tragedii în masă.

Grâu şi sârmă ghimpată

Cu prilejul deschiderii expoziţiei va fi oficiată o slujbă de pomenire în memoria victimelor şi va fi proiectat un film despre Holodomor, film pus la dispoziţie de Consulatul General al Ucrainei la Suceava.

Elementul simbolic al manifestării va fi reprezentat de un snop de spice de grâu înfăşurat cu sârmă ghimpată.

Expoziţia va rămâne o săptămână în Galeria „Bucovina”, după care va fi expusă la Centrul Cultural al Ucrainei din Bucureşti.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Holodomor - Foametea din anii 1932-1933 din Ucraina.
 Vizualizări articol: 1272 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.80/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.8 din 5 voturi
Holodomor - Foametea din anii 1932-1933 din Ucraina4.855

Shopping City Suceava
Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
LaStrada - Incaltaminte - Piele - Blanuri - Accesorii
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Programul Rabla 2020
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei