Prima celulă vie cu genom sintetic, creată de cercetătorii americani

Prima celulă vie cu genom sintetic creată de cercetătorii americani reprezintă un uriaş pas înainte pentru descifrarea mecanismelor vieţii, deschizând drumul către fabricarea de organisme artificiale, potrivit unui studiu publicat în revista Science.

"Este vorba de crearea primei celule vii sintetice, în sensul că aceasta provine în întregime dintr-un cromozom sintetic", a declarat Craig Venter, citat de AFP. Craig Venter este creatorul institutului care îi poartă numele şi coautor al primei secvenţieri a genomului uman, realizată în anul 2000.

"Acest cromozom (element purtător al informaţiei genetice conţinând un grup de gene ale organismului, n.r.) a fost produs pornind de la patru flacoane de substanţe chimice şi de la un sintetizator, iar totul a început cu câteva informaţii dintr-un computer", a explicat Craig Venter, care consideră noua sa realizare drept "o etapă importantă din punct de vedere ştiinţific şi filosofic".

"Această descoperire este într-adevăr un instrument foarte puternic care ne permite să încercăm să creăm ceea ce aşteptăm de la biologie. Avem în vedere o gamă largă de aplicaţii", a declarat savantul american.

Craig Venter a anunţat, în 2008, că a reuşit să producă un genom bacterian 100% sintetic, prin lipirea unor secvenţe de ADN, sintetizate bucată cu bucată, pentru a reconstrui astfel genomul complet al bacteriei Mycoplasma genitalium. Acest genom a fost apoi transplantat într-o altă bacterie, însă aceasta nu a "funcţionat".

Pentru a crea o celulă controlată de un genom sintetic, cercetătorii au reluat aceste două tehnici elaborate în 2008.

Genomul pe care l-au fabricat este copia unui genom existent, cel al bacteriei Mycoplasma mycoïde, dar cu secvenţe de ADN suplimentare, pentru a putea fi identificat.

Cercetătorii au transplantat apoi genomul sintetic într-o altă bacterie, denumită Mycoplasma capricolum, reuşind să "activeze" celulele acesteia.

În ciuda faptului că 14 gene au fost "şterse" în bacteria primitoare a genomului sintetic, aceasta semăna cu o bacterie Mycoplasma capricolum ale cărei gene nu produceau decât propriile proteine, au precizat autorii studiului.

"Dacă aceste tehnici pot fi generalizate, atunci conceperea, sinteza, asamblarea şi transplantul cromozomilor sintetici nu vor mai reprezenta obstacole în faţa progresului biologiei sintetice", au explicat autorii studiului.

Craig Venter a declarat că echipa de cercetători cu care colaborează va încerca să producă alge capabile să capteze dioxid de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de seră, şi să producă noi carburanţi ecologici.

Cercetări ştiinţifice au fost deja iniţiate, în special pentru accelerarea producţiei de vaccinuri, pentru fabricarea de noi substanţe chimice, a unor ingrediente alimentare şi a unor bacterii capabile să purifice apa.

Calificând aceste lucrări drept "o cutie a Pandorei", Pat Mooney, directorul ETC Group - organismul internaţional privat de supraveghere a tehnologiilor, al cărui sediu general se află în Canada -, a declarat că el consideră că "biologia sintetică este un domeniu de activitate de risc înalt şi prost înţeles, motivat de goana după profit".

"Ştim deja că formele de viaţă create în laboratoare pot deveni arme biologice şi pot să ameninţe biodiversitatea naturală", a adăugat Pat Mooney.

Craig Venter Institute a obţinut deja brevetele pentru unele dintre tehnicile de manipulare genetică descrise în articolul publicat, joi, în revista Science.