Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La sediul Societăţii Culturale „Mihai Eminescu” din Palatul Naţional al Românilor din Cernăuţi, clădire ce a aparţinut şi a fost construită pe banii Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), a avut loc sâmbătă, 7 mai, Adunarea Generală a SCLRB. Întâlnirea a reunit peste 70 de membri reprezentând peste 20 de filiale ale societăţii din România şi Ucraina.
Românii din Nordul Bucovinei nu sunt diaspora din vestul Europei
Chiar de la începutul întâlnirii copiii din Nordul Bucovinei, îmbrăcaţi în costume populare, au creat o stare emoţională, întâmpinându-şi oaspeţii conform tradiţiei. O notă de patriotism care a stârnit lacrimi în ochii celor prezenţi au adus câţiva membri ai Ansamblului folcloric „Perla” al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, care, alături de preşedintele Centrului, Iurie Levcic, au prezentat un moment artistic. Prin cântecul Doinei şi al lui Ion Aldea Teodorovici - „Iertare”, eleva Emilia Nicorici le-a amintit românilor aflaţi de o parte şi de cealaltă a graniţei că identitatea le este păstrată şi prin limba maternă.
Într-o zi foarte bogată în evenimente în comunităţile româneşti, ministrul consilier Ionel Ivan de la Consulatul Român de la Cernăuţi a fost prezent la această manifestare pe care a catalogat-o ca fiind istorică. Ionel Ivan a adresat rugămintea concetăţenilor săi de a veni mai des la comunitatea românilor din Cernăuţi, “care nu este diaspora din Vestul Europei”.
„Dumnezeu să ne ajute tuturor să convieţuim în continuare în acest spaţiu în linişte şi pace, Ucrainei să-i ajute în parcursul său european, să ducem la bun sfârşit planurile confirmate de preşedinţii ţărilor noastre şi să le fie bine tuturor”, a precizat diplomatul român. Consulatul General al României la Cernăuţi sprijină din venituri proprii editarea unor cărţi, lucru confirmat de ultima apariţie editorială semnată de scriitorul şi istoricul Dumitru Covalciuc.
“Dacii Liberi” din Târgu Mureş au adus cuvântul românesc la Cernăuţi
După ce preşedinta SCLRB, prof. Carmen Andronachi, directoarea Colegiului “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi, a prezentat pe scurt istoria Societăţii şi preşedinţii care s-au succedat la conducerea ei, vicepreşedintele, prof. Petru Bejenariu, rectorul Universităţii Populare de Vară, a citit din mesajul academicianului Dimitrie Vatamaniuc, preşedinte de onoare al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Secretarul general, Gheorghe Dolinschi, a prezentat un rezumat al activităţii filialelor de pe întreg teritoriul României.
Un alt moment emoţionant a fost intrarea în sală a profesoarei din Târgu Mureş Rodica Puia, născută la Cernăuţi, care, împreună cu tinerii Dragoş Burghelia şi Bogdan Porime, a adus în dar la Cernăuţi ce au mai scump la inimă românii: tricolorul pe care era scris “Dacii Liberi” şi cuvântul românesc. Tricolorul a fost oferit în dar lui Vasile Bâcu, preşedintele societăţii Culturale “Mihai Eminescu” din Cernăuţi. Dragoş Burghelia a anunţat că „Dacii Liberi” au strâns din judeţul Mureş 9.114 cărţi româneşti care au ajuns în Basarabia şi doresc să facă acelaşi lucru şi pentru Cernăuţi.
“Vrem ca toţi românii să fie împreună, să simtă bucuria de a fi un neam de a avea o Patrie pe care s-o iubească şi pentru care să trăiască. Vrem să legăm prietenie cu tineri din Nordul Bucovinei, să-i invităm la noi, pentru că aceste legături vii valorează cu adevărat”, a spus Dragoş Burghelia, care a precizat că îşi doreşte ca aceste cuvinte să ajungă la tinerii şi părinţii copiilor din Costiceni, Stroeşti, Tărăsăuţi şi alte sate româneşti din ţinutul Cernăuţiului, unde şcolile româneşti rămân fără elevi pentru că părinţii îi înscriu în şcolile cu predare în limba ucraineană.
Scade numărul şcolilor cu predare în limba română
În cadrul întâlnirii, academicianul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, a tras un semnal de alarmă privind situaţia din şcolile cu predare în limba română, după ce în anul de studii 2015-2016 s-au desfiinţat trei şcoli, rămânând doar 63. Acesta a precizat că părinţii ar trebui să aibă mai multă demnitate naţională, educându-şi copiii în limba maternă, iar în şcolile cu predare în limba română Guvernul României ar trebui să găsească o cale comună împreună cu cel ucrainean pentru a fi introduse, măcar facultativ, ore de istorie a românilor, pentru ca tinerii să-şi cunoască trecutul.
Casa “Aron Pumnul”, o promisiune uitată de guvernanţii români
Un alt subiect adus în discuţie a fost starea deplorabilă în care se află casa “Aron Pumnul”. Statul român a promis că va susţine financiar reabilitarea casei “Aron Pumnul” din Cernăuţi, în care a trăit pentru o perioadă poetul Mihai Eminescu, dar toate demersurile au rămas la stadiul de promisiune.
“Deşi a fost adoptată o Hotărâre Guvernamentală, statul român nu a dat nici un leu pentru reparaţia, restaurarea şi renovarea casei <Aron Pumnul>. Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina a obţinut de la Primăria Cernăuţi spaţiul şi Hotărârea de deschidere acolo a Muzeului Literar Memorial Casa <Aron Pumnul>. Noi am îndeplinit toate cerinţele cerute de statul român. Numai la Kiev şi Liov se pot face documentele de restaurare a casei, s-a făcut studiul de fezabilitate pentru care am încheiat un contract cu un institut de proiectare, costă 26.000 de grivne (aproximativ 1.000 de euro), pe care trebuia să le plătim de 2 luni. Nu am avut de unde să le plătim, ei înaintează proces pentru a-şi recupera banii, mai ales că studiul de fezabilitate a fost acceptat de primărie”, a declarat academicianul Vasile Tărâţeanu.
Acesta a făcut cunoscut că “din lipsa banilor trebuie reluată şi procedura de adoptare a unei hotărâri de deputaţii Consiliului Orăşenesc Cernăuţi prin care terenul din jurul casei să intre în posesia Muzeului <Mihai Eminescu>, banii fiind necesari pentru actele care trebuie întocmite. Muzeul etnografic din Cernăuţi, instituţie care are în subordine toate muzeele, nu şi-a asumat terenul unde urmează a fi înfiinţat acest muzeu pentru că trebuia să plătească o documentaţie făcută de institutul de proiectări”.
Ucrainenii studiază în limba română, românii din ce în ce mai puţin
O veste bună a venit de la prof. universitar Lora Bostan, de la Universitatea din Cernăuţi, care a anunţat că în acest an, pentru prima oară, s-a organizat Olimpiada naţională la limba română, dar şi faptul că la instituţia pe care o reprezintă vin tineri din Ucraina, care nu sunt români, pentru a studia limba română, “în timp ce în şcolile noastre limba nu este la nivelul cuvenit, profesori de diverse specialităţi necunoscând limba la nivelul literar. Îmbucurător este faptul că în oraşul Cernăuţi se aude foarte des limba română, tinerilor nu le este ruşine să vorbească limba. Anul trecut a fost concurenţă la secţia noastră, tineri ucraineni din diverse culturi ale Ucrainei, care nu au studiat în liceu (limba română – n.r.), părinţii nu erau români, dar care, la sfârşitul primului an, au ajuns să scrie versuri. Ei vin să studieze limba română pentru că au auzit-o, le-a plăcut, e foarte muzicală. Mă întreb de ce copiii noştri nu învaţă această limba?”
După ce Ştefan Rotaru şi Petru Grigor, preşedintele Centrului de cercetări istorice şi culturale din Cernăuţi, au prezentat ultimele două volume ale colecţiei „Cartea Durerii”, Ioan Burciu a prezentat situaţia financiară a SCLRB, majoritatea sumelor provenind din cotizaţia anuală de 6 lei şi din câteva donaţii, şi sprijinul acordat pentru editarea de cărţi.
Cu ocazia acestei întâlniri a fost aleasă noua conducere a societăţii, în funcţia de preşedinte fiind realeasă profesoara Carmen Andronachi. SCLRB a anunţat că va susţine financiar, în limita posibilităţilor, înfiinţarea Muzeului „Mihai Eminescu” de la Cernăuţi.
