La Suceava ar fi putut să apară prima gazetă în limba română din Bucovina

Două documente, care pot fi consultate în copie la Arhivele Naţionale din Bucureşti, întrucât originalele, în limba germană, se află la Haus-Hof-und Staatsarchiv din Viena, ne semnalează faptul că la Suceava ar fi putut să apară prima gazetă în limba română din Bucovina.

Cu 15 ani înaintea lui Teodor Racoce

Cu 15 ani înaintea lui Teodor Racoce, tălmăcitorul bucovinean care întocmea, în anul 1817, prospectul unei foi periodice în limba română (care n-a mai apărut, dar care a constituit premisa pentru apariţia, în anul 1920, a celei dintâi publicaţii în limba română tipărită la Cernăuţi - „Crestomaticul Românesku sau Adunarea a tot felul de istorii şi alte făptorii scoase din autorii di pe osebite limbi”), învăţătorul Ioan Bilevici din Suceava solicita administraţiei austriece „încuviinţarea editării unui ziar în limba moldovenească”.

Un prim document care păstrează pentru posteritate intenţia lui Ioan Bilevici (Johann Billewicz, cum apare în document) este un Raport al guvernatorului Galiţiei, contele Urmeny, adresat Curţii Imperiale de la Viena (întocmit la Lvov şi datat 26 decembrie 1803), din care aflăm că Bilevici (care a avut o cerere anterioară, dar care a fost respinsă ca urmare a unei ordonanţe ministeriale) a revenit cu o nouă solicitare asemănătoare.

Datoria profesională de dascăl, incompatibilă cu editarea unei gazete

Remarcând „observaţia pe deplin justificată a Administraţiei Ţinutului Bucovina”, cum că „nu i-ar conveni pe deplin datoria profesională a lui Billewicz, ca învăţător, cu editarea unei gazete”, guvernatorul Galiţiei face menţiunea că va aduce la cunoştinţa solicitantului „despre respingerea acestei cereri a sale”.

Totuşi, „preaplecatul conte von Urmeny” (aşa cum semnează el raportul înaintat contelui imperial von Perger) susţine că „un ziar în limba moldovenească ar fi avantajos <de luat> în considerare”, întrucât „prin aceasta s-ar da importanţă publicării răspândite... a diferitelor dispoziţii legale, citaţii edictuale şi alte învăţături şi înştiinţări, fie din partea politică, fie juridică, iar locuitorilor Bucovinei, care sunt puţin cunoscători ai altor limbi, le-ar putea fi aduse la cunoştinţă în limba lor naţională”.

„Cenzurarea acestui ziar ar putea fi organizată...”

Şi, aşa cum adaugă contele Urmeny, „deoarece cenzurarea acestui ziar ar putea fi organizată de acum înainte şi ar putea fi încredinţată indivizilor aflaţi în Administraţia Ţinutului Bucovinei, care sunt cunoscători ai limbii moldoveneşti”, el cere Excelenţei Sale „ilustrul conte imperial” (Hochgebohrner Reichsgraf) „indicaţia prea înaltă, dacă nu cumva totuşi aş avea voie să dau aprobarea spre aceasta, în caz că s-ar anunţa un alt individ potrivit pentru editarea ziarului în chestiune”.

Încuviinţarea s-ar putea acorda unui alt individ...

Cel de-al doilea document este o „Notă a Curţii Imperiale din Viena” adresată guvernatorului Galiţiei, din data de 13 ianuarie 1804, care întăreşte respingerea cererii învăţătorului Bilevici.

În „Comunicarea către domnul guvernator galiţian” se face precizarea că „lucrurile au să rămână neschimbate”, aducându-se şi o... motivaţie: „teama că preocuparea acestuia (se referă la Ioan Bilevici) ca editor al acestui ziar l-ar sustrage prea mult de la datoria sa profesională”.

„Pe de altă parte - consemnează documentul - deoarece Excelenţa voastră găseşte oricum de dorit şi de folos un astfel de ziar în limba moldovenească, la aceasta adăugându-se şi asigurarea că desfacerea acestui ziar ar putea fi încredinţată Administraţiei Ţinutului Bucovina” s-ar putea acorda „această încuviinţare unui alt individ apt de editarea întrebatului ziar”.