Alimentele interzise în şcoli pot fi cumpărate, însă, de la chioşcurile aflate la cinci metri în afara şcolii, potrivit Legii pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, în vigoare din 2 iulie, a anunţat, ieri, secretarul de stat în MSP Mircea Mănuc.

Ministerul Sănătăţii a întocmit lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor în incinta unităţilor de educaţie, conform recomandărilor nutriţioniştilor, a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, Mircea Mănuc, care a precizat însă că nimic nu-i împiedică pe comercianţi să vândă produsele nerecomandate "la cinci metri de unitatea de învăţământ".

Actul normativ prevede că în incinta unităţilor de învăţământ sunt interzise prepararea, comercializarea şi distribuirea oricăror alimente conţinute în lista elaborată de MSP. Este vorba despre prăjituri, bomboane, acadele, hamburgeri, pizza, produse tip patiserie, cartofi prăjiţi, alte alimente preparate prin prăjire, maioneze, mezeluri grase, chips-uri, biscuiţi săraţi, covrigei, sticks-uri sărate, snacks-uri, alune sărate, seminţe sărate şi alte produse similare, alimente vrac, sandvişuri neambalate.

Altfel spus, este vorba despre alimente cu conţinut de peste 300Kcal/unitatea de vânzare, alimente cu conţinut de zahăr de peste 15g/100g produs, cu conţinut de grăsimi de peste 20g/100g produs, din care grăsimi saturate peste 5g/100g produs şi acizi graşi trans peste 1g/100g produs şi cu conţinut de sare de peste 1,5 g/100g produs.

 

Şi sucurile sunt interzise în şcoli

De asemenea, este interzis orice tip de băutură răcoritoare, cu excepţia apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate, întrucât MSP vrea să promoveze consumul de apă.

Sunt interzise în şcoli şi alimentele neambalate (excepţie fac bananele si citricele) sau alimentele neetichetate, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Lista MSP ţine cont de faptul că, în România, copiii petrec în unităţile de învăţământ între patru şi şase ore zilnic, timp în care trebuie să beneficieze de o gustare care să le aducă aproximativ 10 la sută din aportul caloric necesar pentru o zi.

 

Combaterea obezităţii, prioritate de sănătate publică

Oficialul MSP a mai spus că nutriţia sănătoasă şi combaterea obezităţii sunt priorităţi de sănătate publică, de aceea este important ca autorităţile să adopte măsuri adecvate şi eficiente pentru a genera un comportament nutriţional sănătos la nivelul întregii populaţii.

În opinia oficialului MSP, definiţia „alimentului nerecomandat preşcolarilor şi şcolarilor” face referire la un aliment cu un aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compuşilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale. De fapt, pot exista alimente cu conţinut semnificativ de vitamine/minerale, dar prea dulci sau prea sărate. Legislaţia actuală nu impune, însă, obligativitatea inscripţionării pe etichetă a compoziţiei cantitative. Din acest motiv, până la reglementarea etichetării cantitative pentru produsele vândute în şcoli, agentul economic va avea obligaţia de a face dovada conformităţii produselor cu criteriile prevăzute în lege.

"Reglementarea inscripţionării alimentelor comercializate în şcoli urmează să fie rezolvată ulterior, printr-o hotărâre de Guvern. Soluţia de moment a constat în solicitarea unei declaraţii de conformitate din partea producătorului sau a unui buletin de analiză", a adăugat secretarul de stat.

Proiectul de ordin care conţine lista alimentelor nerecomandate va rămâne afişat pe site-ul MSP, pentru 30 de zile, după care va avea nevoie de aviz de la Consiliul Concurenţei, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cât şi de la Departamentul pentru Afaceri Europene.

Imediat după ce va fi aprobat de ministrul Sănătăţii Publice, ordinul va fi trimis spre publicare la Monitorul Oficial.

 

Listă inaplicabilă

Tot ieri, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta, Sorin Minea, a spus că Lista alimentelor nerecomandate în unităţile de învăţământ este inaplicabilă, pentru că ideea de bază este greşită, apreciind că aceasta ar trebui îmbunătăţită astfel încât şcolile să aibă bufete cu alimente recomandate şi ore de educaţie în care copiii să fie instruiţi în privinţa unei alimentaţii sănătoase.

Deputatul Sorin Paveliu, unul dintre iniţiatorii legii, a declarat, tot marţi, că un copil trebuie educat asupra a ceea ce trebuie să mănânce, apreciind că cifrele privind obezitatea în România sunt îngrijorătoare.

"Douăzeci şi cinci la sută dintre copiii români sunt supraponderali, obezi şi în fiecare an numărul acestora creşte cu aproximativ zece la sută. Peste 20 de ani numărul se va dubla şi de aceea trebuie luate măsuri urgente", a spus Paveliu.

La rândul său, Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a spus că obezitatea infantilă a devenit "epidemică", astfel că în câţiva ani societate ar putea ajunge bolnavă atât psihic cât şi fizic. "Suntem ceea ce mâncăm", a afirmat Mencinicopschi, subliniind importanţa educaţiei alimentare a copiilor.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Alimentele interzise în şcoli pot fi cumpărate de la chioşcurile din apropiere.

Comentarii