Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
miercuri, 13 aug 2008 - Anul XIII, nr. 189 (3870)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,971 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5892 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

EU-HOPE DIVERSITY

Georgia - o ţară care plăteşte scump alegerea democraţiei

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Suntem atacaţi pentru că suntem o ţară mică

„Suntem atacaţi pentru că suntem o ţară mică şi pentru că vrem să apărăm valorile democraţiei” declara la începutul weekend-ului Saakaşvili, preşedintele (pro-occidental) al Georgiei.

De o bună bucată de timp, Georgia se confrunta cu provocări tot mai dese şi tot mai insistente venite din partea separatiştilor rusofoni sud-osetieni, care nu sunt, în fapt, decât forţe paramilitare finanţate şi susţinute de Moscova, cărora guvernul de la Tbilisi trebuia să le dea o replică la un moment dat pentru a-şi menţine statalitatea erodată. (Să nu uităm ce se întâmplă pe teritoriile româneşti, în chiar coasta noastră şi după acelaşi scenariu separatist, în relaţiile echilibristice dintre guvernul ilegal rus transnistrian separatist şi Republica Moldova). Era evident pentru orice minte sănătoasă că Georgia nu-şi poate invada propriul teritoriu, câtă vreme, în ciuda afirmaţiilor ruseşti din ultimele zile, şi conform dreptului internaţional, Osetia de Sud  aparţine, de fapt şi de drept şi de mult timp, Georgiei şi numai Georgiei.

Putem vorbi aici de precedentul Kosovo, aşa cum au încercat recent unii analişti să sugereze? Să revedem datele esenţiale: în Kosovo, preşedintele Slobodan Miloşevici a recurs la epurarea etnică a separatiştilor, pe când în Georgia preşedintele Saakaşvili a recurs numai la modele europene pentru integrarea paşnică a rusofonilor, garantând drepturile minoritarilor şi protejându-le autonomia. Aşadar, Saakaşvili, spre deosebire de Miloşevici,  nu a alungat pe nimeni din ţara lui şi nu a persecutat pe nimeni în Georgia pentru vederile politice sau de altă natură, în timp ce în Kosovo Miloşevici a făcut-o. Aşadar, nu se poate invoca un precedent Kosovo, neexistând temeiul legal de a pune semnul egal între situaţia din Georgia şi cea din Kosovo, iar astfel devine evident că procedeul rus de a ataca militar Georgia sub pretextul că apără, pe această cale, minoritatea rusofonă separatistă osetieană  este injust, ilegal şi discriminator. Aceasta este, de fapt, adevărata agresiune comisă asupra unei ţări mici, ce nu are decât o armată minusculă, dar care a devenit incomodă pentru Federaţia Rusă prin occidentalizarea sa, prin speranţele sale de aderare la NATO şi UE, ca şi prin posibilitatea de a furniza energie Occidentului spărgând monopolul instituit de ex-preşedintele rus (de altfel, ca din greşeală, aviaţia rusă a atacat un oleoduct georgian).

Premierul Putin, creierul afacerii de măcelărire a Georgiei, susţine că rusofonii din Osetia au fost bruscaţi, fapt neconfirmat de realitate. Putin a trimis în zonă armata rusă sub denumirea de Trupe ruseşti de menţinere a păcii, însă aceste trupe au fost cele care au provocat de fapt conflictul, l-au întreţinut sub ochii cameramanilor occidentali şi îşi regizează şi „actele de salvare” prin agresiuni atât împotriva unor oraşe georgiene mici, cât şi împotriva capitalei Georgiei.

 

Saakaşvili este un lider naţional demn care nu acceptă să se supună

Adevăratul miez al conflictului a venit din dorinţa Moscovei de a-şi menţine prin şantaj monopolul simbolic de forţă şi putere energetică. Un diplomat occidental a afirmat zilele acestea că acum are loc o bătălie crucială, angajată între Occident şi Rusia, deoarece dacă Georgia cade şi regimul ei pro-occidental este schimbat de ruşi, urmează că Azerbaidjanul şi Asia centrală nu vor putea decât să se „încline” la rândul lor : „Gazul şi petrolul sunt eurorachetele lui Putin, adică o armă majoră, cu o investiţie minimă. El ştie că, dacă va controla Georgia, el va controla toată aprovizionarea Europei, şi va deveni şi cel ce face jocurile.”

Rusia a dorit să demonstreze că este şefă în Caucaz, iar pe Saakaşvili a dorit să-l mazilească deoarece acesta este un lider naţional demn, care nu vrea să se supună. Un politolog citat de agenţiile de presă independente afirma că „Putin, care e la comanda acestei operaţiuni, susţine că vrea să aducă pacea. În realitate, însă, Rusia a asmuţit întotdeauna popoarele din Caucaz unele împotriva celorlalte” şi apoi a profitat de conflicte. Toţi specialiştii în chestiuni sovietologice au fost suprinşi, ca şi noi, de a-l vedea pe Putin dând zilele acestea lecţii umanitariste, cu un tupeu nedisimulat, după ce că „are pe conştiinţă şi zeci de mii de morţi în Cecenia (unde mecanismul rus de declanşare a conflictului a fost similar), la care se adaugă acum şi morţii sau refugiaţii din Georgia.”

 

Federaţia Rusă este un imperiu care preferă spiritul totalitar

Georgia se pregătea să adere la NATO în decembrie următor. De aceea, Putin a distrus această ţară prin odioasa înscenare la care asistăm. Două probleme dificile se conturează acum: 1. care va fi reacţia internaţională (ştiut fiind că prin această sintagmă se înţelege ONU, însă Rusia este membră ONU). 2. ce va face Rusia în viitorul apropiat (ştiut fiind că Rusia de astăzi este un stat completamente refăcut, gata de război, care şi-a pregătit din vreme enclavele în care poate detona, la fel ca în Cecenia sau Georgia, următoarele conflicte).

Noi suntem cu gândul la poporul georgian, greu încercat de duşmanii democraţiei, dar sacrificat fără drept de apel de pornirile irepresibile de dominaţie totalitară ale Rusiei. În fapt, Rusia a obţinut două victorii: şansele Georgiei de aderare la NATO sunt acum nule, iar controlul Rusiei asupra petrolului şi oleoductului georgian către Occident a devenit efectiv.

Este evident că NATO şi UE sunt acum obligate să-şi revizuiască în mod inteligent atitudinea faţă de un imperiu care, prin comportamentul său agresiv şi imprevizibil, dovedeşte că nu este de partea democraţiei şi că este gata să ia de la capăt războiul rece. Lecţia totalitară convine Rusiei şi în acest mileniu.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Georgia - o ţară care plăteşte scump alegerea democraţiei.
 Vizualizări articol: 1339 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.33/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.3 din 6 voturi
Georgia - o ţară care plăteşte scump alegerea democraţiei4.356

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei