Doctorul Raed Arafat a anunţat, ieri, lansarea, până la finele lui septembrie, a  Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare în Suceava. Arafat este un medic specialist în anestezie şi terapie intensivă român, de origine palestiniană, care a înfiinţat şi coordonat SMURD.

 

Ce a stat la baza înfiinţării unui centru SMURD în judeţ?

Proiectul Ministerului Sănătăţii Publice a fost să înfiinţăm câte un serviciu SMURD în fiecare judeţ, pe care ulterior să le regrupăm regional, astfel încât să devină opt SMURD-uri regionale, pe linie medicală, care lucrează în structurile Inspectoratelor pentru Situaţiile de Urgenţă.

Altfel zis, SMURD -ul este un serviciu public, al statului, care se află sub comanda şi coordonarea ISU, în cooperare medicală cu spitalele judeţene sau regionale şi, bineînţeles, cu Inspectoratul de Aviaţie când vine vorba de elicopter, şi cu autorităţile locale.

La Suceava a fost prevăzut un asemenea serviciu, dar de-abia către sfârşitul acestui an, începutul lui 2009. Totuşi, am decis să vin în judeţ să văd dacă s-ar putea  face mai repede.

Am constatat că la nivelul pompierilor există personal pregătit, singura problemă fiind dotarea, care la momentul actual este întârziată cu 6 - 8 luni.

În aceste condiţii, după discuţiile pe care le-am purtat pe plan local, am găsit o soluţie, şi anume să redistribuim un număr de maşini de la alte judeţe, care nu au apucat să înfiinţeze toate echipajele şi mai au încă maşini nefolosite, şi să le trimitem aici, urmând să le recuperăm din tranşa care vine pentru Suceava.

 

„Vrem cel puţin nouă echipaje, în toate subunităţile de Pompieri din Suceava”

 

Care este diferenţa între acest serviciu şi SIAMUD şi în ce măsură funcţionarea lui va rezolva problema ambulanţelor care sosesc cu întârziere la solicitări?

Suceava are o situaţie specială, în sensul că a avut o colaborare cu Ambulanţa, sub denumirea de SIAMUD, care era un sinonim al SMURD-ului, dar care acum nu mai există pe linie legală. A fost făcut un modul de cooperare între Pompieri şi Ambulanţă, în care primii aveau maşina de descarcerare, iar ceilalţi aveau maşină medicală şi se întâlneau la locul intervenţiei, pentru a fi mai eficienţi. SMURD-ul diferă de acest model, în sensul că echipajele de prim ajutor aparţin integral ISU, respectiv pompierilor, şi se subordonează integral acestui Inspectorat. Acest lucru înseamnă că Ambulanţa are sarcinile ei, îndatoririle şi misiunile ei, aşa cum SMURD-ul are propriul său mod de lucru.

În curând vom porni nivelul de bază, adică echipajele de prim ajutor, după care, când vom avea destui medici de la UPU, vom porni şi un echipaj de terapie intensivă. Vrem ca, în final, să ajungem la cel puţin nouă echipaje, în toate subunităţile pompierilor din Suceava. Este o creştere a capacităţii de intervenţie.

Dacă, înainte, într-un loc era o ambulanţă care pleca la un caz şi nu mai rămânea nimeni acolo pentru a răspunde la solicitări, acum va fi mereu o maşină de prim ajutor, disponibilă. Aceasta nu va face transporturi interclinice, ci va sta numai pentru urgenţe. În aceste condiţii, dublăm automat resursele, capacitatea de intervenţie şi putem răspunde la mai multe solicitări în acelaşi timp.

În plus, răspândirea echipajelor care trebuie să se facă la nivel de localităţi mici, poate chiar la nivel de comune în viitor, va permite să se ajungă la solicitări în timpul prevăzut de lege.

În Legea 95 avem o prevedere: în 2013 – 2014, trebuie să ajungem la timp de sosire maxim, de la telefon până la locul intervenţiei, de 8 minute în zonele urbane pentru echipajele de prim ajutor în 90% din cazuri, iar pentru echipajele de prim ajutor în zonele rurale de 12 minute în 75% din cazuri.

Pentru echipajele medicale de urgenţă cu asistent sau medic, în zonele urbane, timpul este de 12 minute de la apelul telefonic în 90% din cazuri şi în zonele rurale de 20 de minute.

Noi vrem să atingem aceste ţel ca să putem trece la faza următoare, de 6 minute timpul de sosire, care este recomandat acum, peste tot, pentru stopurile cardiace.

 

„La SMURD, o maşină este disponibilă 24 de ore din 24”

 

Suceava a primit de la MSP, începând de anul trecut, 25 de autosanitare noi, iar alte 18 maşini urmează să sosească în judeţ până la finele lui 2008. Care au fost criteriile de repartizare a ambulanţelor, ţinând cont că alte judeţe, mai puţin extinse ca teritoriu şi cu o populaţie mai redusă, au beneficiat de un număr mai mare de autosanitare?

Întotdeauna trebuie să vă uitaţi la distribuirea făcută şi pe Ambulanţă, şi pe SMURD, pentru că noi vorbim de capacitatea de intervenţie uitându-ne la ambele servicii.

Printre criteriile care au stat la baza repartiţiei s-au numărat prezenţa resurselor umane şi capacitatea de a utiliza ambulanţele. Multe judeţe au avut un număr mare de ambulanţe, dar numărul celor funcţionale era mult mai mic. Şi asta, întrucât aveau un şofer pe ambulanţă, ceea ce însemna că dacă şoferul pleca acasă ambulanţa nu mai era folosită. Acum, noi am dat maşini şi am stabilit ca pe fiecare dintre acestea să fie minim trei şoferi.

La SMURD, când un echipaj are o maşină, aceasta este funcţională permanent. Nu se opreşte decât când merge la întreţinere şi până revine de acolo, în rest este disponibilă 24 de ore din 24.

La Serviciile de Ambulanţă, şi nu mă refer la Suceava, avem o maşină care funcţionează o tură şi alte trei stă în garaj. Per total, noi am dat aproape 40 de maşini şi vom ajunge la mai multe. Şi asta, pe lângă un număr de ambulanţe care va veni la spitalele din judeţul dumneavoastră pentru transportul interclinic, încă vreo cinci - şase.

Deci, acest număr, în mod normal, la resursele umane pe care le avem, la capacitatea pe care o avem, împreună cu Pompierii şi cu Ambulanţa, ar trebui să ridice nivelul de îngrijire de urgenţă al prespitalului, cu condiţia ca ambulanţele să fie folosite minimum 75% din timp.

 

„N-ar trebui să existe disensiuni între sectorul public şi cel privat”

 

Într-un sistem care suferă şi care are resurse limitate, cum pot reprezentanţii Sănătăţii sucevene să facă performanţă?

Performanţa se face la diferite nivele, iar cu echipamentele din dotare de la ora actuală, se poate face aşa ceva. Totuşi, una este performanţa în sensul de a avea calitate în ceea ce faci şi alta este de a face anumite lucruri rare, la nivel de vârf. Nu poţi să le ai pe toate în fiecare spital dintr-o ţară.

Important este ca reprezentanţii Sănătăţii din Suceava să poată să asigure calitatea la un anumit nivel de îngrijire a bolnavilor. Comparativ cu ce a fost înainte, a crescut garantat calitatea asistenţei sanitare, deci se face performanţă. S-au dat echipamente, am ridicat salarizarea, s-a făcut formarea de personal.

Totuşi, performanţele depind nu numai de dotare şi de asigurarea lucrurilor de bază, ci şi de oamenii care lucrează în domeniu, de dorinţa şi pasiunea lor.

Părerea mea este că Suceava poate să ajungă, şi cred că în unele situaţii a şi ajuns, la un nivel de performanţă. Am vizitat astăzi (n.r. ieri) Spitalul Judeţean de Urgenţă şi Serviciul de Ambulanţă Suceava şi am observat o evoluţie bună la ambele.

 

Cum vedeţi sistemul medical privat, comparativ cu cel public: competitor sau complementar?  Întrebarea vine în contextul în care între spitalul de stat Suceava şi singurul spital particular din judeţ, Bethesda, există tensiuni puternice.

N-ar trebui să existe disensiuni între cele două sectoare, trebuie să existe complementaritate, dar din păcate nu e acesta cazul la momentul actual, în multe zone din ţară.

În sistemul de urgenţă, unde pot să mă pronunţ foarte bine, legislaţia noastră este clară: asistenţa medicală de urgenţă a bolnavului grav este datoria statului. Este dreptul cetăţeanului, iar statul o asigură.

Avem foarte multe lucruri care ne arată că implicarea sistemului privat în acordarea asistenţei medicale de urgenţă a bolnavului critic, când practic este vorba de viaţă sau de moarte, nu este recomandată.

Aceste servicii private, dacă merg pe finanţarea CAS, vor intra automat în competiţie cu sistemul public pe acelaşi fond, iar atunci ar putea scădea finanţarea serviciului public. Competiţia este până la o limită, pentru că eu pot să las România fără un serviciu public de intervenţie, lucru care s-a întâmplat în alte ţări, dar ar fi probleme când apar dezastre, calamităţi, intervenţii speciale, negocieri de costuri.

În schimb, în România, avem acum posibilitatea ca, în calitate de cetăţeni, să apelăm la un serviciu privat, să ne îngrijească, dacă dorim şi avem bani suficienţi să plătim.

În celelalte privinţe, situaţia din România va trebui clarificată cândva. Medicii noştri lucrează şi în sistemul public şi în cel privat şi nu prea există reguli clare. Este o nebuloasă între cele două sisteme, şi asta poate să creeze disensiunile între cele două spitale.

Dacă acelaşi medic este în ambele locuri şi dacă n-ai control asupra programului său într-un loc şi în celălalt, este posibil să apară într-adevăr probleme între cele două spitale. Unii vor abuza poate, într-un fel sau altul, de locul de muncă public în favoarea celui privat.

E nevoie de reguli, sunt ţări care nu permit aşa ceva şi sunt altele care permit, dar au reguli foarte precise. Lipsa regulilor, la momentul actual, poate crea disensiunile între o unitate publică şi una privată care, în final, folosesc aceeaşi medici şi aceeaşi sursă de finanţare.

 

„S-au făcut toţi paşii majori pentru construcţia noului spital”

 

2007 este anul în care s-au făcut cele mai multe investiţii din ultimele trei decenii. În afară că s-au achiziţionat ambulanţe, s-a cumpărat aparatură pentru spitale şi au fost derulate reparaţii capitale şi reabilitări, s-a demarat proiectul pentru construcţia şi dotarea unor spitale noi. Când vor începe efectiv lucrările la noul spital din Suceava, judeţ care a fost inclus în acest proiect?

Chiar mâine (n.r. astăzi) am să verific în ce fază s-a ajuns. Oricum, din câte ştiu eu majoritatea se află într-o fază foarte avansată, adică în faza licitaţiei pentru proiectare şi construcţie la cheie. Adică, ultima fază înainte de începerea executării.

La Suceava, am înţeles că CJ a prelungit termenul pentru teren şi este foarte bine că există un sprijin în acest sens. MSP lucrează foarte bine pe documentaţie, împreună cu Autoritatea de Sănătate Publică. Nu ştiu situaţia exactă la Suceava, dar am să verific şi am să le comunic autorităţilor locale prin telefon. Ideea este că se vor face aceste spitale noi, că nu este vorba de un proiect care există numai pe hârtie. S-au făcut până acum toţi paşii majori pentru a începe această acţiune.

 

„Nu toţi medicii pleacă în străinătate din cauza salariilor”

 

Exodul medicilor, într-un sistem şi aşa deficitar din punct de vedere al personalului, este o realitate ce nu mai poate fi ignorată. În judeţ, în acest an, aproximativ 15 medici au plecat să profeseze în străinătate. Există o soluţie pentru suplinirea carenţei de doctori? Reintrarea în sistem a medicilor pensionari ar fi o rezolvare?

Într-adevăr, nu văd o problemă dacă medicul este apt să lucreze. Un medic pensionar, dacă este în putere, poate fi reangajat cu un anumit număr de ore de lucru. Deci, este o soluţie care poate fi identificată pe plan local dacă există medici pensionari care doresc să muncească. Totuşi, exodul medicilor este o problemă pe care nu o putem ascunde după deget. Ea există, dar în acelaşi timp există şi reîntoarcerea medicilor.

Eu, cel puţin, în ultimele 2 - 3 luni, am avut colegi care au revenit din Franţa şi s-au reangajat la Târgu Mureş, ca medici. De asemenea, am avut un coleg care împreună cu soţia lui, din Galaţi, s-au întors şi acum îşi caută loc de muncă. Au avut discuţii cu autorităţile din două judeţe, să meargă să profeseze acolo, iar acestea sunt interesate în a-i ajuta. Deci, există şi reversul medaliei, pentru că se întorc unii medici. Normal, la momentul actual numărul celor care pleacă este mai mare decât al celor care revin, iar Sănătatea este un domeniu în care acest lucru se simte.

Din păcate, nu există o soluţie magică, care să rezolve problema de mâine. Va trebui să vedem cum putem îmbunătăţi condiţiile de muncă şi de evoluţie în carieră. Eu sunt de părere că, dacă discutăm cu medicii tineri, se va constata că nu toţi pleacă numai din cauza salariilor. Avem probleme şi metehne în sistemul nostru sanitar, în care un medic tânăr nu poate evolua decât când ajunge la 50 de ani şi nu mai are concurenţi. Acest lucru trebuie să se schimbe total. Medicului tânăr, când îşi începe cariera, trebuie deja să i se permită să lucreze şi să evolueze. Nu să se meargă pe ideea că ' eu am mai mulţi ani în aceeaşi secţie, iar tu mai puţini şi nu te las să faci nimic decât atunci când ajungi la vârsta mea, când eşti bun de pensionat'. Acest lucru trebuie evitat.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Performanţele din Sănătate nu depind numai de dotare, ci şi de oamenii care lucrează în domeniu”.

Comentarii