Venituri medii de 1.998 lei și cheltuieli de 1.806 lei, în gospodăriile românești

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării s-au situat, în primul trimestru, în termeni nominali, la 1.998 lei, în timp ce cheltuielile s-au plasat la 1.806 lei, sumele alocate produselor alimentare și băuturilor nealcoolice deținând cea mai mare pondere, potrivit INS.
Veniturile totale obținute de o persoană au fost de 685 lei, iar cheltuielile de 619 lei, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).
Potrivit metodologiei INS, veniturile totale le includ atât pe cele bănești, cât și pe cele în natură.
Astfel, veniturile bănești au fost în medie de 1.612 lei lunar pe gospodărie (553 lei pe persoană), iar veniturile în natură, de 386 lei lunar pe gospodărie (132 lei pe persoană).
Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, cu o pondere de 51,1% din totalul fiecărei gospodării.
La formarea veniturilor totale au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale în proporție de 21,8%, veniturile din agricultură cu 1,9%, veniturile din activități neagricole independente cu 2,4% și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 0,4%, respectiv 1,6%.
Veniturile din prestații social includ printre altele veniturile din pensii, indemnizațiile pentru concedii de boală și maternitate, prestațiile din fondul de șomaj sau prestațiile de asistență socială.
Diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcție de mediul de rezidență, notează INS.
Diferențe rural-urban
În primul trimestru, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 42,1% mai mari față de cele ale gospodăriilor din mediul rural și cu 14,9% mai mari față de ansamblul gospodăriilor.
În mediul urban, veniturile medii ale gospodăriilor s-au ridicat la 2.294,86 lei pe lună, în timp ce în mediul rural au fost de 1.615,16 lei.
Datele INS arată că, în orașe, veniturile au provenit în proporție de 63,5% din salarii, în timp ce 20,2% au fost generate din prestații sociale, iar 10,6% au fost venituri în natură.
În același timp, la sate principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 38% din total.
Cea mai mare parte a acestora, respectiv 33,1% din totalul veniturilor, a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând numai 4,9% din totalul veniturilor.
O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (28,5%) și celor din prestații sociale (24,7%).
Cheltuielile totale înglobează atât cheltuielile bănești, cât și contravaloarea consumului uman și furajer de produse agroalimentare din resursele proprii ale gospodăriei.
Pe ce se cheltuiesc banii
În primul trimestru, cheltuielile au reprezentat 90,4% din veniturile totale.
Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare), se arată în comunicatul INS.
În structura pe destinații a cheltuielilor sunt incluse și cheltuielile pentru investiții, respectiv cumpărarea sau construcția de locuințe, achiziția de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei sau cumpărarea de acțiuni.
Unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor de consum sunt determinate de mediul de rezidență.
Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor de consum, calculate ca medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban față de rural cu 576 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 73 lei.
Aceasta derivă din faptul că, la sate, 48,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 22,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul întâi, în medie, 40,3% din consumul gospodăriilor.
O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuință, respectiv, pentru apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței.
În primele trei luni, pentru locuință a fost alocată o sumă echivalentă cu 23,2% din cheltuielile de consum.