TOPUL companiilor și băncilor din România care plătesc cele mai mari salarii



Angajații Romatsa, regia autonomă de stat care controlează și dirijează traficul aerian, au cele mai mari salarii medii din economie: 17.600 de lei net pe lună, informează Mediafax.
Romatsa (controlul și dirijarea traficului aerian), Nuclearelectrica (producția de energie electrică), ING Bank (bancar), IBM (IT) și Oracle (IT) sunt companiile care își răsplătesc cel mai bine angajații, arată o analiză a Ziarului Financiar pe baza datelor din bilanțurile financiare ale companiilor cu cea mai mare masă salarială din 2015.
Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care își răsplătesc cel mai bine angajații și ce companii își plătesc mai bine angajații decât concurența, dar și banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informațiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.
Cel mai bine plătiți angajați din economie lucrează cu precădere în domeniul serviciilor, unde există salariați cu studii superioare și cu o productivitate mai mare.



Recomandări

Inteligența artificială și suveranitatea digitală a Europei: vocea unei companii din Suceava, prezentă la Bruxelles și Luxemburg

Tiberiu Baraboi, Co-CEO & CTO Expertware, la Nexus Luxembourg 2026, unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate IA și securității cibernetice
Tiberiu Baraboi, Co-CEO & CTO Expertware, la Nexus Luxembourg 2026, unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate IA și securității cibernetice

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală