În timp ce pe meleagurile dâmbovițene lumea politică se cearta cine să fie cel dintâi, în capitalele lumii este în atenție subiectul important al numelui viitorului secretar general al ONU ca una din cele mai importante voci pentru pace, drepturile omului, dezvoltare. Actualul șef al ONU, portughezul Antonio Guterrez, ales în 2017 și cu final de mandat în 2026, s-a confruntat cu multiple probleme cărora a încercat, uneori cu succes, să le facă față, dar ultimele două, invazia Rusiei în Ucraina cu război crâncen de patru ani, atacul sângeros Hamas din sudul Israelului și ravagiile răzbunării israeliene în Gaza, combinate cu bombardamentele dure iudeo-americane asupra Iranului și răspunsul acestuia în Golf, criza Ormuz cu repercusiuni pe piața de carburanți și chiar într-o potențială criză economică globală, fac ca răspunderea și calificarea viitorului responsabil al Națiunilor Unite să fie determinante în destinul planetei, al celor 180 țări membre. Noul nume, profilul viitorului șef ONU stă în principal în sarcina Consiliului de Securitate, al celor 5 membri cu drepturi de veto, dar fiecare țară membră, mare organizație civică, personalitate globală sunt preocupate în a avea o alegere de succes și de la 1 ianuarie 2027 să-și înceapă mandatul în echilibru și maximă reușită noul șef al națiunilor.
S-a ajuns la 4 candidați selectați: Michelle Bachelet, socialistă, 74 ani, fosta președintă a statului Chile 2006-2010, 2014-2018, mandat de șefă a Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, acum susținută de Mexic și Brazilia, dar nu și de propria țară în prezent cu un președinte de dreapta; Rafael Grosso, diplomat de carieră, 65 ani, actual la conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, cu dosare grele Centrala nucleară de la Zaporoje, Ucraina, acum ocupată de forțele ruse, potențialul program nuclear al Iranului tratat ca periculos de Israel și America, susține întoarcerea ONU la principiile sale fondatoare, salvarea umanității de la flagelul războiului, pace, drepturile omului, dezvoltare, discurs apreciat de Administrația Trump, influentă politic, militar, financiar global; Rebecca Gryspan, fost vicepreședinte al Costa Ricăi, cu părinți evrei salvați de la Holocaust, conduce azi Agenția pentru Comerț și Dezvoltare a ONU, în 2022 a negociat cu Moscova și Kievul în război Inițiativa Mării Negre, culoar liber pentru exportul grânelor ucrainene, are un avertisment împotriva pericolelor dezumanizării, neîncrederii și fragmentării lumii; Macky Sall, 64 ani, fost președinte al Senegalului 2013-2024, cu un program antisărăcie, este susținut de Burundi, aflată la președinția rotativă a Uniunii Africane, dar nu și de propria țară, în care este acuzat de reprimarea sângeroasă a manifestațiilor politice ale opozanților.
Exista opinia că poziția se cuvine prin rotație Americii Latine, alții – unei femei de prestigiu, alții – Africii, Asiei. Cert este că SUA vor avea un cuvânt hotărâtor de spus, fiind principala țară finanțatoare a ONU. Cei 180 membri au nevoie de un ONU reformat, puternic, ascultat, Secretarul General fiind o personalitate care poate spune legal nu și da mai ales în condițiile actuale complexe internaţional. Cât se implică UE în alegerea din toamnă de la ONU o spune nemulțumirea unor actori semnificanți că ar trebui să-și reconsidere atitudinea și să pună degetul pe soluția cea mai bună în toamnă. România, prin MAE, arată imaturitate și încă nu are o poziție asupra unui candidat sau altul, asupra principiilor și direcțiilor ființării unui ONU funcțional. Se aude, dna ministru Oana Țoiu?
George Bogdan, membru UZPR, membru al Uniunii Scriitorilor din România, președinte Fundația România – Generația Următoare, pace dezvoltare, cultură, integrare europeană
20.04.26, ora 21.40, București
