Deputatul Mihalescul, interesat de situația copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

Deputatul PNL de Suceava Dumitru Mihalescul este interesat de situația copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. În acest sens parlamentarul liberal i-a interpelat pe ministrul Muncii și Justiției Sociale și pe cel al Educației Naționale, Lia Olguța Vasilescu, respectiv Pavel Năstase, de la care vrea să afle câte acțiuni de monitorizare a copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă afară au întreprins anul trecut direcțiile județene pentru protecția copilului și ce acțiuni au efectuat inspectoratele școlare județene în vederea sprijinirii acestor copii pentru a frecventa constant și fără întreruperi cursurile școlare. Totodată, Mihalescul vrea să știe care sunt estimările instituțiilor din subordinea celor două ministere cu privire la numărul de copii care se află în situații de risc și care nu figurează în evidențele oficiale și nu sunt monitorizați. Deputatul liberal a arătat că potrivit datelor statistice existente, peste 100.000 de copii au cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate. Mai mult, pentru aproximativ 20.000 de copii, ambii părinți sunt plecați din țară perioade mai scurte sau mai lungi de timp.
„Începând cu anul 2009, legislația cu privire la ocrotirea drepturilor copiilor aflați în risc social sau care se află în situația absenței unuia dintre părinți sau chiar a ambilor părinți a evoluat favorabil, autoritățile publice abilitate cu protecția drepturilor copilului au căpătat competențe suplimentare. Mai mult, semnalarea oricărui copil aflat în situație de risc social sau a oricărui părinte care părăsește țara pentru o perioadă îndelungată a devenit o obligație, atât a părinților, cât și a autorităților care ar trebui să monitorizeze evoluția acestor copii sau care intră în contact direct cu ei. Din păcate, deși cadrul normativ este adaptat situației actuale și este destul de adecvat unei monitorizări corecte și eficiente a situației copiilor sau elevilor, cea mai mare parte a acestora au reale dificultăți în a se dezvolta corespunzător și mai ales a frecventa cursurile școlare. Având în vedere faptul că Legea 257/2013 obligă nu numai reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Copilului la o responsabilitate superioară față de viața acestor copii, ci toate instituțiile, inclusiv reprezentanții unităților preșcolare și școlare, avem nevoie de unele clarificări ca să avem certitudinea că situația este sub control”, a explicat Dumitru Mihalescul.