Creștere îngrijorătoare a numărului de fapte de ultraj comise asupra polițiștilor

Numărul cazurilor de ultraj comise asupra oamenilor legii înregistrează o creștere îngrijorătoare, de cele mai multe ori victime fiind polițiști de ordine publică ce intervin la scandaluri ori polițiști rutieri care încearcă să oprească șoferi agresivi, care refuză să se legitimeze ori să le fie verificată alcoolemia.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a transmis că înregistrează o creștere a numărului dosarelor penale pentru ultraj, deși în majoritatea cazurilor procurorii au dispus măsuri preventive și soluții de trimitere în judecată.
Concret, în anul 2015, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți au înregistrat 17 dosare penale pentru ultraj, din care opt au fost infracțiuni comise asupra unui polițist sau jandarm aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori în legătură cu serviciul.
Mai recent, în intervalul 1 ianuarie 2016 – 24 februarie 2017, s-au înregistrat alte 22 dosare penale pentru ultraj, din care 17 împotriva unui polițist sau jandarm.
Procurorul Ruxandra Andreea Georgescul, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, a declarat:
„Se constată faptul că în ultima perioadă acest fenomen infracțional a luat o amploare deosebită, reținându-se în special faptul că tot mai multe persoane dau dovadă de dispreț față de autoritate și în special față de organele de poliție și jandarmi”.
Multe cazuri de ultraj și în zona Rădăuți-Vicov
Pe lângă Suceava, multe cazuri de ultraj s-au mai înregistrat și în zona Rădăuți-Vicov. De exemplu, numai în februarie, polițiștii de la Vicovu de Sus au fost victime în două fapte de ultraj. Aceștia au fost agresați după ce au încercat să tragă pe dreapta un șofer, respectiv un mopedist. Nici unul nu a oprit, ambii au fugit, iar când au fost ajunși din urmă au refuzat să se legitimeze și să meargă la Poliție. Agenții au intervenit pentru a-i imobiliza, reușind în cele din urmă să-i încătușeze. În timpul intervenției însă, a rezultat din cercetările procurorilor, polițiștii au fost loviți sau mușcați.
De remarcat este că în ultima perioadă de timp procurorii au dispus mult mai ușor măsuri de reținere a agresorilor, iar în destule cazuri ulterior judecătorii au dispus arestarea preventivă a inculpaților pentru ultraj. Pe de altă parte, sunt exemple recente că pentru fapte de ultraj grave s-au dat pedepse ușoare, cu suspendare, pentru autorii agresiunilor. Pentru a da doar un exemplu, mai mulți romi din Hancea – Verești care au atacat polițiști în timpul unei percheziții, aruncând spre ei inclusiv cu un material inflamabil, au luat pedepse cu suspendare.
Armamentul din dotare poate fi folosit mai ușor
Referitor la cazurile de ultraj, Vasile Grumăzescu, liderul Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP) Suceava, este de părere că sunt multiple cauze care au dus la astfel de situații. În primul rând este vorba de autoritatea polițistului, așa cum este prevăzută în statutul acestuia. Chiar dacă un polițist român nu poate interveni atât de drastic ca cei din alte state, pozitiv este totuși că s-au făcut modificări privind uzul de armă când un om al legii este atacat:
„Dacă suntem atacați prin surprindere putem folosi armamentul din dotare fără a mai soma”, a declarat Vasile Grumăzescu, care este șeful Postului de Poliție Păltinoasa.
Personalul insuficient, factor favorizant al ultrajului
El a subliniat că raportul de forțe cu agresorii este de multe ori disproporționat din cauza lipsei de personal.
„Dacă doi polițiști intervin la un scandal unde sunt patru-cinci persoane, raportul de forțe este inegal. De cele mai multe ori cel care devine agresiv profită tocmai de faptul că are în jur mai multe persoane care îl susțin”, a declarat Vasile Grumăzescu.
Liderul de sindicat și-a exprimat speranța că se vor continua măsurile ferme privind reținerea și arestarea preventivă a suspecților de fapte de ultraj și, mai ales, pedepsele din instanță nu vor mai fi minime, doar așa putând fi descurajate noi fapte de ultraj.