Veniturile populaţiei au urcat în trimestrul al treilea la 2.457 lei/gospodărie faţă de 2.396 lei în perioada aprilie-iunie 2012, în condiţiile în care veniturile băneşti au crescut cu 68 de lei, de la 2012 lei la 2080 lei, dar veniturile în natură au coborât cu 7 lei, de la 384 lei la 377 lei.
Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie publicate de Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul III 2012 veniturile băneşti medii au reprezentat 84,7% din total venituri.
În acelaşi timp, cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.214 lei lunar pe o gospodărie, faţă de 2.155 lei în trimestrul al doilea, în creştere cu 59 lei. Cheltuielile de consum medii au reprezentat 72,1%.
Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.457 lei pe gospodărie şi 856 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.080 lei lunar pe gospodărie (725 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 377 lei lunar pe gospodărie (131 lei pe persoană).
De la 1 iulie au fost majorate salariile din sectorul bugetar cu 8%, iar cea mai mare parte a veniturilor s-a înregistrat începând cu luna iulie.
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2012, respectiv 50,5% în trimestrul II şi 51,1% în trimestrul III 2012).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,0%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (3,0%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (2,0%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (15,3%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,6%).
Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.
Astfel, în trimestrul III 2012, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 23,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 8,6% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. Diferenţele sunt însă mai mici decât în trimestrul al doilea.
În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,0% din salarii, de 22,2% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,0% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (27,7% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 10,3% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (29,6%) şi celor din prestaţii sociale (24,3%).
Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul III 2012, în medie, de 2.214 lei lunar pe gospodărie (771 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 1,0%).
Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 312 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 10 lei.
Aceasta derivă din faptul că, în rural, 43,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2012, în medie, 42,0% din consumul gospodăriilor.
O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul III 2012, aceasta a reprezentat 19,1% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,0%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (0,9%) şi cele pentru educaţie (0,3%).