Parlamentul European respinge definitiv tratatul ACTA

Parlamentul European (PE) a respins miercuri în mod definitiv tratatul ACTA, anulând astfel posibilitatea ca Uniunea Europeană (UE) să ratifice acest acord internaţional controversat care, în opinia criticilor săi, ameninţă libertăţile individuale, în special cele legate de Internet, relatează AFP.

PE a respins textul cu 478 la 39 de voturi, în condiţiile în care 165 de eurodeputaţi s-au abţinut. El a dezavuat în acest fel Comisia Europeană (CE), care dorea semnarea acestui text în numele apărării intereselor economice ale firmelor victime ale pirateriei şi contrafacerii.

ACTA a fost semnat în ianuarie de 22 din cele 27 de Guverne din cadrul Uniunii Europene (UE), dar şi de către Statele Unite, Japonia, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud, Elveţia, Mexic şi Maroc.

Acest vot are loc după trei ani de la mobilizarea celor care denunţă acest text. Sute de mii de persoane au manifestat împotriva acordului, iar o petiţie împotriva ACTA a fost semnată de 2,8 milioane de oameni.

În ultimele săptămâni, toate comisiile parlamentare consultate s-au pronunţat împotriva tratatului.

În cursul unei dezbateri de marţi, doar o parte dintre conservatori au apărat ACTA. Chiar înainte de vot, ei au cerut, fără rezultat însă, ca PE să aştepte, înainte să se pronunţe, prezentarea concluziilor Curţii Europene de Justiţie (CEJ) cu privire la conformitatea textului cu dreptul european.

Raportorul ACTA, laburistul britanic David Martin, a recunoscut importanţa luptei împotriva contrafacerii şi piratării. Însă el a îndemnat la respingerea ACTA, din cauza caracterului său "vag", deci "periculos" pentru libertăţile individuale.

Unul dintre punctele cele mai controversate era, în opinia opozanţilor, posibilitatea oferită furnizorilor de acces la Internet de a preda deţinătorilor de drepturi de autor adresele IP ale utilizatorilor suspectaţi de descărcări ilegale de date.

Franceza Marielle Gallo a explicat, în numele conservatorilor, că această temere ţine de "dezinformare". În opinia sa, intrarea în vigoare a ACTA nu ar fi antrenat "incriminarea tinerilor adolescenţi care decarcă (date) în mod ilegal".