Senatorii UDMR: Susţinem doar sistem cu reprezentare proporţională a maghiarilor în Parlament

Grupul senatorilor UDMR a avut, vineri, o reuniune extraordinară la Oradea, unde s-a adoptat o declaraţie care stipulează că Uniunea va susţine doar un sistem electoral care să asigure reprezentarea proporţională a comunităţii maghiare în Parlament, că nu este de acord cu scăderea alocaţiilor de la bugetul de stat către autorităţile publice locale şi că doreşte continuarea descentralizării serviciilor guvernamentale din judeţe, prin transferarea lor de la ministere către consiliile judeţene, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Declaraţia a fost prezentată într-o conferinţă de presă la care au participat toţi membrii acestui grup, cu excepţia vicepremierului Marko Bela - despre care senatorul de Bihor Cseke Attila a precizat că a lipsit din cauza unor activităţi la Guvern, a senatorului Verestoy Attila - care a fost implicat într-un accident rutier în timp ce se îndreapta spre Oradea, şi a senatorului Gyorgy Frunda - care se află într-o delegaţie externă.

Potrivit declaraţiei, UDMR nu poate susţine "decât acel sistem electoral care asigură o reprezentare proporţională cu ponderea maghiarimii din România".

"Vom putea accepta doar o lege care să asigure această reprezentare proporţională. UDMR susţine menţinerea sistemului bicameral şi scăderea numărului de mandate în Camera Deputaţilor de la 334 la 300, iar în Senat de la 137 la 88, aceştia din urmă aleşi pe colegii uninominale, doi în fiecare judeţ şi unul în fiecare sector din Bucureşti, pe principiul să câştige acel candidat care ia cele mai multe voturi. Pentru deputaţi avem în vedere un sistem în care două treimi să fie aleşi pe colegii uninominale şi o treime pe liste naţionale în sistem compensatoriu", a explicat Cseke Attila.

În declaraţia senatorilor UDMR se mai arată că aceştia nu sunt de acord cu preconizata reducere, prin viitoarea lege a bugetului de stat pe 2012, a alocaţiilor către administraţiile locale şi susţin ca aceste alocaţii să rămână cel puţin la nivelul actual.

"În privinţa elaborării bugetului de stat pe anul 2012, pe lângă susţinerea marilor proiecte de infrastructură este important ca bugetul alocat unor domenii precum sănătatea, cultura şi educaţia să fie pe măsura necesităţilor. În spiritul autonomiei locale este necesar ca bugetele alocate autorităţilor administraţiei locale şi judeţene să nu fie diminuat şi să se menţină şi în 2012 cel puţin la nivelul alocărilor din anul 2011, deoarece doar astfel se poate asigura funcţionarea continuă şi echilibrată a autorităţilor locale", se arată în declaraţie.

"Acestea sunt principii importante, pentru care putem da mandat conducerii UDMR în discuţiile cu partenerii de guvernare", a completat Cseke.

El a adăugat că Uniunea va cere partenerilor "ca anul viitor, probabil în primăvară, coaliţia să analizeze posibilitatea revenirii la nivelul din iunie 2010 a salariilor angajaţilor din sistemul public şi posibilitatea indexării pensiilor".

Cel de-al treilea punct din declaraţia senatorilor UDMR se referă la necesitatea continuării descentralizării unor servicii guvernamentale.

"Descentralizarea serviciilor şi a deciziilor rămâne scopul nostru declarat, conform principiilor enunţate în programul UDMR. Procesul descentralizării radicale din sănătate şi educaţie trebuie continuat şi în alte domenii. Considerăm că este imperios necesară eliminarea cât mai rapidă a sistemului centralizat şi în alte domenii", se arată în declaraţie.

Cseke a explicat că au identificat "între 25 şi 30 de servicii care funcţionează în subordinea ministerelor şi sunt coordonate în judeţe la nivel de prefecţi".

"Credem că cel puţin jumătate din acestea pot fi puse în subordinea consiliilor judeţene", a spus senatorul Cseke Attila.

La solicitarea jurnaliştilor, el a dat exemple de servicii guvernamentale care, în viziunea UDMR, trebuie descentralizate prin transferare către consiliile judeţene, menţionând oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice, agenţiile judeţene de prestaţii sociale, direcţiile judeţene de tineret şi sport, cluburile sportive ale Ministerului Educaţiei, inspectoratele şcolare, agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi, parţial, direcţiile de sănătate publică.