Elevii sunt slab informaţi despre reglementările şi schimbările din programa şcolară

Studiul prezentat, vineri, de Asociaţia Ordes arată că elevii sunt slab informaţi cu privire la reglementările programei şcolare, lucru reflectat prin numărul celor care nu pot emite nicio părere referitoare la direcţia şi priorităţile acesteia.

"Doar 26 la sută dintre repondenţi sunt parţial de acord cu schimbările preconizate în învăţământ, în acelaşi timp recunoscând că deţin puţine informaţii despre acest subiect", precizează iniţiatorii studiului.

Principala funcţie a şcolii ar trebui să fie, în opinia a 49 la sută dintre repondenţi, cea de pregătire şi de îndrumare către o carieră, dar în România nu există un serviciu de orientare profesională a elevilor spre anumite profesii care se potrivesc aptitudinilor lor.

"Prin urmare, putem concluziona că opţiunile elevilor către o anumită profesie (şi implicit facultate) sunt rezultatul unor procese afective mai puţin influenţate de recunoaşterea obiectivă a realităţii", se mai arată în studiu.

Cercetarea are ca obiectiv surprinderea percepţiei despre rolul şcolii româneşti, despre imaginea profesorului, precum şi cuantficarea aprecierilor elevilor cu privire la calitatea învăţământului românesc.

Cei 348 de repondenţi, elevi ai claselor IX-XI, au răspuns la 15 întrebări grupate în trei module interrelaţionate.

În urma discuţiilor purtate cu elevii, s-a stabilit că aceştia percep în mod subiectiv cadrul şcolar în care îşi desfăşoară activitatea zi de zi.

Astfel, elevii acumulează în şcoală multe cunoştinţe, dar nu suficiente despre modalităţile de acţiune socială, despre diagnosticarea şi rezolvarea situaţiilor sociale şi resimt capacitatea scăzută a instituţiei şcolii de a-i "învăţa" să acţioneze în situaţii sociale, de a-i pregăti pentru muncă şi viaţă.

Ei au afirmat că doresc "învăţare prin acţiune", învăţare practică, apropiată de cerinţele vieţii, singura posibilitate eficace de pregătire socială.

"Răceala în relaţiile cu profesorii este explicată de unii liceeni prin diferenţa de mentalitate, ei considerând că profesorii aparţin unei perioade istorice diferite, fiind educaţi în perioada comunistă, limitată în ceea ce priveşte unele principii de educaţie, în timp ce elevii sunt formaţi într-o societate democratică, cu vederi mult mai largi asupra relaţiilor dintre oameni. Această răceală este generată pe de o parte de indiferenţa unor profesori, lipsiţi de înţelegere pentru elevi şi problemele lor, iar, pe de altă parte, de influenţele pe care mass-media, publicaţiile, cărţile, filmele le exercită asupra adolescenţilor, inducându-le un conţinut deformat al noţiunii de şcoală şi disciplină şcolară", precizează iniţiatorii studiului.

Un alt motiv pentru care climatul din şcoli nu este considerat întotdeauna satisfăcător este dat de impunerea unei "distanţe sociale" adoptate de către unii dintre profesori prin întreţinerea relaţiilor reci, a birocraţiei.

"O altă concluzie a raportului sugerează faptul că elevii îşi doresc o mai mare angajare a lor în acţiunile şcolare, precum şi o mai semnificativă participare la viaţa socială a şcolii. Întrucât informaţia acumulată în şcoală este resimţită ca fiind foarte mare şi puternic diversificată, propunând şi promovând valori, atitudini şi comportamente diferite, elevii oscilează frecvent între dorinţa de libertate şi constrângerile şcolii sau ale părinţilor, între efortul de care este nevoie pentru a face faţă cerinţelor şcolare şi dorinţa de a avea alte activităţi, în gestionarea şi organizarea timpului", se mai arată în studiu.

Cercetarea face parte din programul "Tineri în Interacţiune", care urmăreşte să ajute tinerii să facă faţă mai bine provocărilor în relaţiile sociale şi personale, ajutându-i să-şi clarifice sistemul de valori, să se autocunoască, să-şi depăşească crizele de identitate şi să comunice eficient.