Isărescu: Noi am redus dobânda, băncile ioc; băncile centrale se vor implica în economia reală

"S-a spus foarte bine că nu e treaba unei bănci centrale să intre chiar atât de adânc în economia reală. De ce o facem noi şi de ce o vom face chiar mai apăsat în perioada umărătoare, inclusiv prin sucursale? (...) Avem motiv foarte serios. Nu e vorba doar de o uşoară reorientare. Izolarea asta, sau departajarea unei bănci centrale de economia reală, o să înceapă să se estompeze. Nu ştim cum va arăta o bancă centrală în următorii şapte ani", a început Isărescu discursul la un seminar pe tema fondurilor europene, organizat la BNR de ziarul Economistul.

Oficialul BNR crede că o astfel de schimbare a poziţionării este similară implicării băncilor centrale în viaţa socială, a modului cum au început să comunice, sau similară câştigării independenţei politice, de asemenea recentă în băncile centrale europene, şi mai ales în Marea Britanie.

"Cu alte cuvinte, băncile centrale au ieşit mult mai mult în faţă. Sunt extrem de prezente (...) Bănuiesc, fără să fac eu mari prognoze, că, apropo de implicarea băncilor în economia reală, în următorii ani vom asista la ceva transformări. Nu-mi dau seama cât", a continuat Isărescu.

Guvernatorul BNR a argumentat că băncile centrale, inclusiv cele din Europa, unde permanent s-a vorbit de un singur mandat, respectiv stabilitatea preţurilor, încep să aibă un al doilea mandat, privind stabilitatea financiară. În opinia lui Isărescu, stabilitatea financiară înseamnă implicare în economia reală, pentru că stabilitatea financiară nu reprezintă numai stabilitatea sistemului bancar.

"Şi noi avem două direcţii, supraveghere şi stabilitate financiară, şi au obiective, nu spun că sunt în conflict, dar categoric nu se suprapun şi categoric că stabilitatea financiară este mai mult decât stabilitatea sectorului bancar", spus Isărescu.

Oficialul BNR a concluzionat astfel că banca centrală trebuie să aibă şi o perspectivă a clienţilor bancari, dacă are printre obiective stabilitatea financiară.

"Şi te uiţi la clienţii băncilor, nu din compasiune sau din complezenţă, să vedem ce fac, ci pentru că experienţa a arătat că fiecare îşi urmăreşte interesul. Bancherul scoate bani şi din piatră seacă, foarte bine s-a spus aici. Dacă ar putea ar lua şi cinci piei de pe client. Nu poate. Şi de aici vine adevărul pieţei, şi funcţionarea economiei de piaţă. Pentru că trebuie şi pe partea cealaltă să se izbească de unul (client- n.r.) solid. Care înţelege, are educaţia financiară, înţelege ce e aia un credit şi ştie să citească un contract", a adăugat guvernatorul băncii centrale.

Isărescu vede ca alt argument pentru o implicare mai activă a băncilor centrale în economia reală susţinerea transmisiei politicii monetare, mecanismele de transmisie fiind "noţiuni extrem de complicate".

"Preţurile sunt total libere, care e magia? Se face prin canalele de transmitere a politicii monetare (...) Noi am redus dobânda? Am redus-o, băncile comerciale, ioc, ba chiar, într-un fel, au mai şi majorat-o puţin. Înseamnă că nu a funcţionat canalul de transmisie", a exemplificat Isărescu.

El a reiterat că BNR lasă în fiecare lună lichiditate excedentară în piaţă, "ceea ce nu e tocmai ortodox pentru politica unei bănci centrale", adăugând că una dintre funcţiile unei bănci centrale este să nu lase lichiditatea să "băltească".

"Băncile comerciale acum un an înnebuneau publicul că n-au lichidităţi, acum nu mai pot să spună asta, pentru că e atât de evident... Mai mârâie pe aici prin spatele meu: ştiţi că avem, dar n-avem siguranţă, că ne ia BNR banii. Lichiditatea, în primul rând, poate să fie reglată, ea nu este toată a băncii centrale", a precizat guvernatorul.

Isărescu recunoaşte însă că băncile sunt mult mai aproape de adevăr atunci când vorbesc de încredere, ceea ce ar legitima şi preocuparea BNR pentru lipsa de încredere din economie şi din societate.

"Dacă din cauza lipsei de încredere transmisia politicii monetare nu este cea pe care ne-o dorim? Dacă din cauza lipsei de încredere acest exces de lichiditate, pentru care un monetarist pur ar putea să vină să mă tragă de ureche şi să-mi spună: «Ce faceţi domnul guvernator, ieşiţi din canalele unei bănci centrale?. Da, încerc să ies, dar nu prea mult. Dar dacă acest exces de lichiditate, care poate să fie e joci cu chibritul pe lângă butoiul cu benzină, se duce pe curs sau într-o direcţie total nedorită? Când laşi lichiditate în piaţă îşi asumi nişte riscuri. Putem să mai spunem în acest condiţii că nu ne interesează încrederea în piaţă, încrederea în societatea românească?", a continuat Isărescu.

El a amintit şi de disputa cu "prietenii din mass-media", întrebându-se dacă o persoană care se strâmbă în onglindă în fiecare dimineaţă îşi întăreşte psihicul sau devine şi posomorâtă

"Toată această atmosferă negativă ne interesează, încercăm s-o schimbăm, pentru că nu putem să spunem fiţi optimişti români, că nu ne crede nimeni, încercăm s-o schimbăm prin argumente corecte", a conchis Isărescu.