Lazea: Agenda reformelor României - piaţa muncii, justiţia, infrastructura şi pieţele financiare

Aceste reforme coincid cu factorii instituţionali determinanţi pentru decizia investitorilor străini de a plasa bani în sectoarele secundare (industrie şi turism, respectiv bunuri comercializabile) şi terţiare (servicii, respectiv bunuri necomercializabile) dintr-o economie.

"La toţi cei patru factori instituţionali noi avem mari probleme. Reforma în România nu se limitează doar la salarii şi pensii, lucrurile grele de care trebuie să ne apucăm sunt cei patru factori - flexibilitatea pieţei forţei de muncă, adâncimea financiară, sistemul juridic şi calitatea infrastructurii. Asta e agenda României în următorii 20 de ani", a spus Lazea la seminarul EU -Cofile, organizat de BNR, Alpha Bank şi ARB.

Economistul şef al BNR a citat un studiu publicat de FMI în care observă cu suprindere că datele relevă o importanţă mai mare a calităţii infrastructurii pentru investitorii terţiari decât pentru cei din sectoarele secundare.

În acelaşi timp, investitorii din domenii productive sunt interesaţi de parametri macroeconomici cum ar fi soldul investiţiilor străine, PIB pe locuitor, deprecierea în termeni reali a cursului de schimb, pe când cei din servicii au ca repere gradul de deschidere a economiei, creşterea PIB real şi aprecierea în termeni reali a cursului de schimb.

În ciuda faptului că industria a fost singurul sector cu aport pozitiv la creşterea PIB în primul semestru al anului, investiţiile străine în domeniu au scăzut în România ca pondere de la 40,7% din total la 38,2%.

În acelaşi timp, investiţiile în servicii şi comerţ şi-au crescut ponderea de la 32,9% în primele şase luni din 2009 la 36,6% în iunie 2010.

"Prima lecţie a crizei este că nu va mai fi modelul de afaceri cu care ne-am obişnuit. Cei care-şi închipuie că vor reveni la modelul de afaceri pe care şi l-au conservat în ultimii doi ani în speranţa că va trece criza să stea mult şi bine cu el conservat, aşa ...", a spus economistul şef al BNR

Lazea declarase anterior că România depine în mod crucial de atragerea de capital din străinătate pentru a se dezvolta, iar a fi stat membru al UE nu mai reprezintă în prezent vreun avantaj în acest sens, chiar dimpotrivă.