Peste 40 la sută din angajaţii români spun că se confruntă cu dificultăţi în relaţiile profesionale

Rezultatele studiului, comunicate într-o conferinţă de presă organizată de Asociaţia Colfasa, arată că lucrul peste program este activitatea cu efecte negative cel mai frecvent menţionată de respondenţi.

Astfel, aproape 17 la sută se simt copleşiţi de volumul de muncă şi nu-şi pot permite să-şi ia nici pauza de masă. Aproape 11 la sută au declarat că, în acest context, şi-au pierdut concentrarea şi puterea de muncă.

Totodată, relaţiile profesionale inadecvate sunt foarte frecvente pe piaţa muncii din România, astfel că 41 la sută dintre intervievaţi spun că au dificultăţi în acest domeniu, respectiv că, spre exemplu, şeful sau colegii ţipă unii la alţii la locul de muncă.

De asemenea, organizaţiile nu au proceduri interne pentru rezolvarea acestor situaţii, majoritatea conflictelor stingându-se amical.

Angajaţii din sectorul privat sunt mai afectaţi de aceste fenomene decât cei din sectorul public, iar numărul persoanelor stresate la slujbă în Bucureşti este dublu faţă de alte zone ale ţării.

În plus, femeile se simt mult mai stresate la locul de muncă decât bărbaţii (62 la sută faţă de 53 la sută) şi acuză dureri de cap (59 la sută faţă de 45 la sută), insomnii (32 la sută faţă de 22 la sută) sau oboseală (56 la sută faţă de 43 la sută).

Pe de altă parte, bărbaţii sunt mai predispuşi la a se elibera de stres fumând mai mult (31 la sută faţă de 20 la sută) sau consumând mai multe băuturi alcoolice (17 la sută faţă de cinci la sută).

În ciuda acestor aspecte, între 73 şi 93 la sută dintre angajaţii români se simt multumiţi de diferite aspecte la locul de muncă. Cele mai mici procente de mulţumire s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov.

Studiul s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2010 şi a vizat incidenţa mobbingului (hărţuire psihologică) la locul de muncă. Cercetarea s-a desfăşurat în cadrul proiectului "Femeia contează!", derulat de şase organizaţii partenere: Asociaţia Colfasa, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, CRFPS Pro Vocaţie, Asociaţia Agora, Asociaţia Femeilor din România şi PRODEST Scarl-Italia, fiind cofinanţat din Fondul Social European, prin POSDRU 2007-2013.

Ancheta a fost realizată pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia din patru regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia, Centru şi Nord-Vest. Respondenţii au avut vârste între 18 şi 65 de ani, neinstituţionalizaţi, care au sau au avut experienţa muncii.