Statut PDL:Primii 5 semnatari ai moţiunii câştigătoare devin prim-vicepreşedinţi şi secretar general

La capitolul alegerii preşedintelui, se menţine sistemul moţiunii câştigătoare.

Astfel, liderul moţiunii care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate în Convenţia Naţională este declarat preşedinte al PDL, iar primii patru semnatari din grupul de promovare a moţiunii câştigătoare devin prim-vicepreşedinţi.

Al cincilea semnatar al moţiunii devine secretar general al PDL, iar ceilalţi 30 de semnatari devin membri ai Consiliului Naţional de Coordonare.

Componenţa Biroului Permanent Naţional al partidului este următoarea: preşedintele partidului, 4 prim-vicepreşedinţi, secretarul general, 15 vicepreşedinţi, 3 secretari generali adjuncţi aleşi pe regiuni istorice, 14 secretari executivi, din care 8 preşedinţi ai comisiilor naţionale de specialitate şi şase aleşi, liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedinţii la nivel naţional ai organizaţiilor interne.

La reuniunile conducerii partidului participă şi preşedinţii celor două comisii naţionale şi miniştrii în exerciţiu precum şi, în calitate de invitat, preşedintele Consiliului Seniorilor.

Alegerea BPN se face în CNC, în prima şedinţă după Convenţia Naţională în care s-a ales preşedintele partidului, în ordine, lăsând posibilitatea ca un membru să poată candida la toate funcţiile care se aleg în acest for: vicepreşedinţii, secretarii generali adjuncţi, secretarii executivi, trezorierul.

Votul este secret şi în succesiune.

Comisia de statut, etică şi litigii se poate autosesiza în legătură cu neconcordanţa dintre decizii şi hotărâri ale organismelor de conducere, în legătură cu drepturile membrilor PDL, recunoscute prin statut, sau cu privire la încălcarea criteriilor privind cariera politică.

Comisia naţională de revizie şi control prezintă, de două ori pe an, în şedinţă publică, situaţia financiară a partidului, pentru transparenţă.

La capitolul carieră, orice militant poate candida pentru orice post, în funcţie de competenţe şi corespunzător cu funcţia respectivă.

Potrivit noului statut al PDL, la principiile generale de organizare se introduc două niveluri noi, nivelul secţiei de votare şi cel de colegiu electoral, între nivelul local şi cel judeţean.

O persoană poate fi membru al PDL dacă este apreciat şi cunoscut drept un cetăţean onest, cu bună reputaţie, care poate contribui la îndeplinirea obiectivelor partidului, nu a fost condamnat penal pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, cu excepţia cazului în care a fost reabilitat, nu i s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă calitatea de colaborator al Securităţii.

Adeziunile intră în analiza organizaţiei locale şi pot fi depuse şi electronic, potrivit regulamentului de organizare teritorială.

La capitolul drepturi ale membrilor PDL, noul statut prevede că aceştia au dreptul să exprime liber opinii în afara partidului, în măsura în care exprimările respective nu contravin principiilor politice ale partidului asumate prin statut şi programului politic, precum şi deciziilor forurilor de conducere ale partidului.

La capitolul sancţiuni, pentru claritate, noul statut prevede suspendarea pe anumite termene a unor drepturi sau prerogative în interiorul partidului, inclusiv din funcţiile deţinute.

Astfel, în cazul arestării preventive, suspendarea se aplică automat, iar Biroul Permanent Naţional ia act de această suspendare în prima şedinţă.

Prin noul statut PDL se înfiinţează o nouă structură, cea de colegiu electoral. Astfel, pe teritoriul fiecărui colegiu electoral pentru Senat sau Camera Deputaţilor se constituie o astfel de organizaţie de colegiu, care este condusă de Consililul de Coordonare, ce se întruneşte trimestrial, şi de Biroul Permanent de Colegiu.

Preşedinţii Biroului Permanent de Colegiu sunt validaţi de BPN, la propunerea BPJ, putând fi numit deputatul sau senatorul ales în acest colegiu, un deputat european, dacă face parte din organizaţia judeţeană respectivă, în colegiile în care nu au fost aleşi parlamentari PDL, un membru din organizaţia judeţeană, în care se află colegiul.

Şi la nivelul diasporei se fomează câte o organizaţie a partidului în colegii.

O altă modificare la statutul PDL se referă la fuziunea dintre Organizaţia de Tineret şi cea de Studenţi, care devine, astfel, Organizaţia de Tineret şi Studenţi a PDL. Pe lângă aceasta mai figurează Organizaţia de Femei, Organizaţia Pensionarilor şi Vârstei a Treia, Organizaţia Oamenilor de Afaceri.

Ca şi structuri se păstrează grupul parlamentarilor partidului, precum şi Guvernul alternativ al PDL.

Comisiile de specialitate devin prin noul statut un organism important al partidului, fiind formate din membri de partid şi specialişti în diferite domenii şi se organizează la toate nivelurile, de la local la naţional.

Preşedinţii acestor comisii devin membri ca secretari în BPJ, iar cei din comisia naţională secretari executivi în Biroul Permanent Naţional, domeniile pe care le reprezintă fiind administraţie, ordine publică, siguranţă naţională, dezvoltare europeană şi regională, sănătate, educaţie, cercetare, cultură, sport şi culte, muncă, protecţie socială, agricultură şi dezvoltare rurală, economie, finanţe şi mediu de afaceri, politică externă, justiţie şi drepturi cetăţeneşti, infrastructură, energie şi mediu.

Se înfiinţează un nou organism, Consiliul Seniorilor, cu membri ai partidului care au împlinit vârsta de 65 de ani şi au avut o activitate politică meritorie în cadrul partidului. Acest for are rol consultativ pe lângă organizaţia la care este constituit.