Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Finanţarea suplimentară, care premiază excelenţa, se oferă celui care o produce (pe programe şi instituţii) indiferent dacă este furnizor public sau privat de învăţământ superior. Guvernul, cu acordul Senatului universitar, poate înfiinţa şi finanţa programe de studii sau facultăţi pentru domeniile prioritare, atât în universităţi publice cât şi în universităţi private", potrivit proiectului de lege elaborat de Comisia prezidenţială.
Proiectul prevede şi flexibilizarea programelor de studii, care vor fi centrate pe rezultatele învăţării.
Potrivit proiectului legii învăţământului superior, vor fi mai multe tipuri de masterat, respectiv în ştiinţe, în inginerie, în arte şi vocaţional. Totodată, vor fi două tipuri de doctorat, ştiinţific şi profesional, iar programele de masterat şi doctorat se vor putea combina în cadrul unor facultăţi graduale.
Programele de studii vor fi centrate pe dobândirea unor calificări relevante, iar concordanţa dintre curriculum şi calificarea propusă va devi un criteriu esenţial de calitate. Proiectul promovează, de asemenea, universitatea de tip managerial şi antreprenorial.
Rectorii vor fi selecţionaţi prin concurs, organizat şi validat de Senatul universităţii. De asemenea, rectorii vor numi prorectorii şi decanii, alegând dintre cele trei propuneri înaintate de consiliile facultăţilor.
"Puterea executivă a rectorilor şi decanilor va fi întărită concomitent cu întărirea puterii de control asupra acestora de către Senatul universitar, respectiv consiliile profesorale", se arată în proiectul propus de Preşedinţie.
Proiectul Comisiei prezidenţiale mai prevede că, la nivelul sistemului de învăţământ, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării îşi va întări capacitatea de elaborare de politici, de reglementare şi de control, iar unversităţilor li se va întări capacitatea de administrate a programelor de studii, a structurii şi funcţionării lor interne.
"Fostele consilii consultative (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional de Finanţare pentru Învăţământul Superior, Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică în Învăţământul Superior vor deveni consilii puternice, care vor elabora strategii şi vor audita calitatea resurselor umane, a eficienţei manageriale şi a gestionării activităţilor de cercetare", potrivit proiectului.
De asemenea, instituţiile de învăţământ superior vor organiza Consiliul de Etică Universitară, care va audita comisiile de etică din universităţi şi va funcţiona ca instanţă unică în litigiile de etică.
Comisia prezidenţială propune înfiinţarea Centrului naţional de pregătire a managerilor şi administratorilor din învăţământul superior.
Proiectul privind legea învăţământului superior mai prevede asigurarea unei finanţări multianualee şi flexibile.
Astfel, finanţarea de bază va fi acordată multianual, pe toată durata unui ciclu de studii, sub formă de granturi de studii, bazate pe echivalentul costului mediu per student pentru fiecare domeniu şi ciclu de studii. Granturile de studii vor fi gestionate de către universităţi în baza autonomiei.
Universităţile nu vor pierde granturile de studii dacă studenţii nu vor obţine performanţe corespunzătoare la examene. Finanţarea complementară se va face pe bază de proiecte de dezvoltare instituţională auditate de către CNFIS.
De asemenea, potrivit proiectului, va fi creat fondul de finanţare suplimentară, ce va fi alocat numai celor mai bune programe de studii şi celor mai bune universităţi. Pentru a încuraja atragerea de studenţi străini, toate fondurile obţinute din şcolarizarea acestora rămân la nivelul universităţii.
Studiile în ştiinţe şi tehnologii avansate şi cele în limbi de circulaţie internaţională vor fi finanţate prioritar, se mai arată în proiect.
